vagon s.n. 1 Vehicul de mari dimensiuni (propulsat sau autopropulsat), care se deplasează pe șine și care servește la transportul mărfurilor, al pasagerilor etc. ◊ Vagon de dormit (sau vagon-pat) = (calc după fr. „wagon-lit”) vagon cu cabine în care sînt instalate paturi; wagon-lit. Casă (-sistem) -vagon = casă ale cărei încăperi se înșiră una după alta, ca vagoanele unei garnituri de tren. Vagon-restaurant = vagon special amenajat, folosit ca restaurant. Vagon-cisternă = vagon în formă de rezervor, care transportă lichide (inflamabile). Vagon-plug-perie = tramvai care mătură și îndepărtează zăpada. Vagon de bagaje v. bagaj. Vagon basculant v. basculant. Vagon de manipulație v. manipulație. 2 (mai ales cu determ. introduse prin prep. „de”) Cantitate dintr-o încărcătură de cereale, lemne etc. care intră într-un vagon și care servește ca unitate de măsură. A cumpărat două vagoane de grîu. • pl. -oane. /<fr. vagon, wagon, germ. Waggon.