VAL², valuri, s. n. Meterez de pămînt (avînd deasupra o palisadă) care servea în antichitate (și mai tîrziu) drept fortificație militară. Ei mai posedă. și deosebite valuri de apărare, ridicate în diferite direcțiuni pe acea muche. ODOBESCU, S. III 580. Sinan mai întări și zidul cel gros dimprejurul acestui palat, din amîndouă părțile, cu pămînt și cu un val de palisade de copaci, amestecați cu pămînt. BĂLCESCU, O. II 100. ◊ (Prin analogie) În fața peșterii mele și pe întinderea trebuitoare, pădurile desființate se prefăcură într-un val înalt... de trunchiuri de copaci. HOGAȘ, M. N. 167.