veacă s.f. (reg.) 1 Peretele circular de lemn sau de metal al sitei, al ciurului etc. 2 Cerc sau formă de lemn ori de metal care se folosește ca tipar pentru caș. 3 Cerc de lemn ori de metal așezat în jurul pietrelor morii sau ale rîșniței pentru a împiedica risipirea fainii. 4 Bor (la pălărie). 5 Măsură de greutate pentru unele produse agricole, a cărei mărime este de cca 1,75 kg. • pl. veci, vece. și vecă s.f. /<sl. veche вѣко; cf. sloven, veka „capac, pleoapă”.