vetricea sf [At: GRECESCU, FL. 317 / Pl: ~ele / E: vetrice + -ea] 1 Plantă erbacee din familia compozitelor cu tulpina robustă și ramificată, cu frunzele mari, cu florile albe-gălbui, dispuse în capitule, care crește pe locuri calcaroase, în pădurile montane și subalpine Si: (rar) piretru (Chrysanthemum macrophyllum). 2 Vetrice (1) (Chrysanthemum vulgare).

vetricea s.f. (bot.) Numele a două plante erbacee, din familia compozitelor: a) plantă cu tulpina robustă și ramificată, cu frunzele mari, cu florile albe-gălbui, dispuse în capitule, care crește prin locuri calcaroase, în pădurile montane și subalpine (Chrysanthemum macrophyllum); b) vetrice (Chrysanthemum vulgare). • pl. -ele. /vetrice + -ea.

VETRICE, vetrice, s. f. 1. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu tulpina înaltă, cu flori galbene-aurii dispuse în corimb (Chrysanthemum vulgare). 2. (Entom.; reg.) Efemeră. – Cf. sb. vratič.

vatrice sf vz vetrice

vătrice sf vz vetrice

vertice¹ sf vz vetrice

vetrice sf [At: BARONZI, L. 147 / V: (înv) vat~, văt~, vint~, (reg) ~icie, ~igă, ~ige, verti~, vitriță / Pl: ~ / E: ml *vietrix, -cis (<uietrix)] 1 (Reg; șîs ~a vătămatului) Plantă erbacee din familia compozitelor, cu tulpina dreaptă și ramificată, cu florile galbene-aurii, dispuse în corimb, folosită în medicina populară Si: vetricea (2), (reg) ferecea, mărun, roman², măruncă-neagră, iarba-raiului (Chrysanthemum vulgare). 2 (Reg) Diaree (1). 3 (Reg) Dizenterie. 4-5 (Ent; reg) (Larvă de) efemeridă² (2).

vetricie sf vz vetrice

vetrigă² sf vz vetrice

vetrige sf vz vetrice

vintrice sf vz vetrice

vitriță sf vz vetrice

vetrice s.f. 1 (bot.) Plantă erbacee, perenă, aromatică, din familia compozitelor, înaltă de cca 1m, cu frunzele penat-sectate, cu florile tubuloase, galbene-aurii, dispuse în corimb, folosită în medicina populară (Chrysanthemum vulgare); vetricea. 2 (entom.; reg.) (Larvă de) efemeră. • pl. -ce. și (înv.) vintrice s.f. /lat. *vitricem <vītex, -icis.

BURUIANĂ, ❍BURIANĂ (pl. -ieni) sf. 🌿 1 Plantă ierboasă care crește, fără a fi cultivată, pe cîmp, pe locurile semănate, prin grădini, etc., iarbă rea, iarbă sălbatică, bălărie: îngrădirile se părăduesc, pămîntul s’acopere de buruiană VLAH.; buruiana crescuse naltă și abia se mai zărea în fund ODOB.; proverb: buruiana proastă crește și pe piatră sau buruiana rea crește și în drum; buruieni se găsesc și în grădina cea mai bună; se sperie de toate buruienile PANN., despre cineva foarte fricos, care se sperie și de umbra lui ¶ 2 Iarbă de leac, plantă întrebuințată ca mijloc de vindecare: chemă pe împărăteasă și-i dete buruienile să le fiarbă și să le bea ISP. ¶ 3 ~-CÎINEASCĂ¹ – BREIU¹; – ~-CÎINEASCĂ² = TREPĂDĂTOARE¹; – ~-DE-ABUBĂ = PĂPĂLĂU; – ~DE-CEAS-RĂU = VETRICE 1; – ~DE-CEL-PERIT= VENTRILICĂ1 – ~DE-CINCI-DEGETE, plantă ierboasă, cu tulpina și frunzele acoperite cu peri lungi, cu flori mari, galbene, dispuse într’un corimb la vîrful tulpinei; numită și „găinuță”, „gălbenușe” sau „scrîntitoare” (Potentilla recta) (🖼 679); – ~DE-DALAC-LĂSNICIOR; – ~-DE-FRIGURI¹ TRAISTA-CIOBANULUI; – ~-DE-FRIGURI² = LAPTELE-CUCULUI¹; – ~-DE-FRIGURI³ 👉 FRIG 5, BOGLARI; – ~-DE-IN = LINARIȚĂ; – ~-DE-LUNGOARE, BURUIANA-LINGOAREI = LEUȘTEAN; – ~-DE-NEGEI¹, BURUIANĂ-MĂGĂREASCĂ AIOR² ; – ~-DE-NEGEI² = LAPTELE-CÎINELUI¹; – ~ -DE-NEGEI³ LAPTELE-CUCULUI¹;- ~-DE-TRÎNJI = IARBĂ-DE-ȘOALDINĂ; – ~-PORCEASCĂ, plantă ierboasă cu rădăcina groasă, cu frunzele acoperite cu peri albi și aspri, cu flori galbene, dispuse în capitule (Ilypochoeris radicala) (🖼 680); – -PUCIOASĂ = IARBĂ-PUTUROASĂ; – BURUIANA-SURPĂTURII, mică plantă ierboasă, de un verde-deschis sau gălbue, cu flori verzui; numită și „boșoroagă” sau „,sincerică” (Scleranthus annuus) (🖼 681); -BURUIANA-VIERMELUI -PUNGULIȚĂ; – BURUIENI-DE-CEL-PERIT = VENTRILICĂ; – BURUIENI- DOMNEȘTI = VÎZDOAGĂ [sl. burjanŭ].

FERECEA sf. 🌿 = VETRICE¹ [lat. ferece].

VETRICE, vetrice, s. f. 1. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu tulpina înaltă, cu flori galbene-aurii dispuse în corimb (Chrysanthemum vulgare). 2. (Entom.; reg.) Efemeră. – Cf. scr. vratič.

VETRICE¹ s. f. (Mold.; Entom.) Efemeră.^[1] modificată

VETRICE², vetrice, s. f. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu tulpina terminată printr-un capitul, avînd flori centrale galbene și flori marginale albe (Chrysanthemum vulgare). înaintau... deschizîndu-și drum pe sub tufe uriașe: vetrice, moțul-curcanului, cătină, tătăiș. GALAN, B. I 84. Pun în scăldătoarea [nepoatei]... ovăz, mălin, vetrice. MARIAN, NA. 280.

VETRICE¹ ~ f. Specie de insecte de talie medie, cu corpul alungit și subțiat, care în stadiul de larvă trăiesc câțiva ani, iar în faza adultă câteva zile. /Orig. nec.

VETRICE² ~ f. Plantă erbacee aromatică, cu tulpina erectă, înaltă, cu frunze alungite și cu flori galbene-aurii, dispuse în capitule. /< sb. vratic

vetrice f. plantă cu proprietăți amare și aromatice (Tanacetum). [Serb. VRATIČ].

vetrice f. pl. larve de insecte numite rusalii. [Origină necunoscută].

2) vetríce f. (sîrb. vratič, bg. vratiga și vrŭtliga, vetrice. V. vrătilică). O plantă sălbatică din familia compuselor cu proprietățĭ amare și aromatice (tanacetum vulgare). – Și fereceá.

1) vetríce f. (ca și vetrice 2, pin aluz. la învîrtire saŭ transformare). Dun. Un insect aripat (palingénia) mare de 2-3 c.m. care apare pe la mijlocu luĭ Ĭuniŭ și-șĭ depune în apă ouăle fecundate, cu care, cînd ajung larve (pe la mijlocu luĭ Aŭgust) se hrănește cega. (Pescariĭ scot aceste larve cu ghinu și le pun în undiță). Se numește și vetrígă și rusálie, ĭar ca larvă răsură.

vetrice (desp. ve-tri-) s. f., g.-d. art. vetricei; pl. vetrice

vetrice (ve-tri-) s. f., g.-d. art. vetricei; pl. vetrice

vetrice s. f. (sil. -tri-), g.-d. art. vetricei; pl. vetrice

vetrice s. f. – 1. Iarba-raiului (Tanacetum vulgare). – 2. Insectă (Ephemera vulgata). – Var. vetrigă, vitriță. Lat. vitex, probabil prin intermediul unei forme vulgare *vitricem, ca în rezultatul it. vetrice, cf. REW 9389. După Tiktin, din sb. vratič, bg. vratiga, pol. wrotycz. – Der. vrătilică (var. vrotilică), s. f. (tilișcă, Circaea lutetiana), din bg. vrătliga, cf. Cihac, II, 466 și ventrilică.

VETRICEA s. (BOT.; Chrysanthemum alpinum) piretru.

VETRICEA s. v. granat, spilcuță.

vetricea s. v. GRANAT. SPILCUȚĂ.

VETRICE s. v. efemeră, efemeridă.

VETRICE s. (BOT.; Chrysanthemum vulgare) (reg.) mărun, măruncă, buruiană-de-ceas-rău, iarba-raiului.

vetrice s. v. EFEMERĂ. EFEMERIDĂ.

VETRICE s. (BOT.; Chrysanthemum vulgare) (reg.) mărun, măruncă, buruiană-de-ceas-rău, iarba-raiului.