violoncel sn [At: CR (1829), 258¹/3 / P: vi-o~ / V: (îvr) ~ă sf / Pl: ~e, (rar) ~uri / E: it violoncello, fr violoncelle] 1 Instrument muzical cu coarde și cu arcuș, asemănător cu vioara³ (1), dar de dimensiuni mult mai mari și cu un timbru mai grav decât aceasta. 2 (Pex) (Parte de) melodie interpretată de violoncel (1). 3-4 (Pm) Violoncelist (1-2).