viril, -ă adj. 1 Care aparține sexului masculin; specific bărbatului sau masculului, referitor la bărbat; bărbătesc. Curajul este considerat de către mulți o însușire virilă. ◊ Membru viril v. membru. Sexul viril v. sex. ♦ Care exprimă bărbăție, forță, energie; care este viguros, energic. Avea figura virilă, părul țepos, tuns scurt și ridicat în sus perie (CE. PETR.). ♦ (despre bărbați) Care este apt pentru dragoste fizică, pentru actul sexual; potent. 2 (jur.) Parte (sau porțiune) virilă = parte care revine fiecărui moștenitor prin împărțirea legală a moștenirii. • pl. -i, -e. /<fr. viril, lat. virīlis, -e <vir, -i „bărbat”.