Definiția cu ID-ul 1229286:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
vlăstar sn [At: BIBLIA (1688), 301/47 / V: (înv) ~e (Pl: ~tări) sf, (reg) vră~ / Pl: ~e, ~i sm / E: ngr βλαστάρι] 1 Ramură tânără, subțire și flexibilă, care se dezvoltă din rădăcină sau din tulpina unei plante lemnoase Si: lăstar, mladă, mlădiță. 2 (Fig) Descendent al unei familii.