voma [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: (îrg) ~mi, (reg) fo~, ho~ / Pzi: ~mez, (îrg) vom, 6 și (îvr) vom / E: fr vomir, it vomire cf lat vomere] 1 vt(a) A vomita. 2 vi (Reg; d. ape; îf vomi) A se revărsa. 3 vi (Reg; d. mortar; îf vomi) A se umfla și a se împrăștia (din cauza unei zidiri incorecte).