vonicer s.m. (bot.) Arbust cu ramurile în patru muchii și cu florile albe-verzui (Euonymus europaeus); salbă-moale. ◊ Vonicer-pitic = arbust înalt pînă la 2 m, cu tulpina unghiulară, cu frunzele persistente, glabre, alterne sau uneori opuse, cu florile brune-purpurii, care crește mai ales prin zăvoaie și lunci sau prin păduri de foioase (Euonymus nana). • pl. -i. și (reg.) voinicar, voinicer s.m. /voinic + -ar.