2 intrări

24 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VOTARE, votări, s. f. Acțiunea de a vota și rezultatul ei; votație. – V. vota.

VOTARE, votări, s. f. Acțiunea de a vota și rezultatul ei; votație. – V. vota.

votare sf [At: CR (1830), 312/31 / Pl: ~tări / E: vota] 1-2 Vot (5-6).

votare s.f. 1 Exprimare a votului; (înv.) votație. Centrul de votare din Blajini e unul din cele mai grele (STANCU). ◊ Secție de votare v. secție. 2 Adoptare, confirmare etc. a unei legi, a unei decizii, a unei moțiuni, a unei persoane etc. prin vot. Camerele au lucrat aproape în permanență..., lăsînd totdauna pînă la ultimul moment votarea bugetelor (EMIN.). • pl. -ări. /v. vota.

VOTARE, votări, s. f. Acțiunea de a vota și rezultatul ei. În scopul inițierii și pregătirii acestor tineri pentru votare, s-au organizat la Casa alegătorului întîlniri, unde tinerii au ascultat, de la vîrstnici povestiri despre alegerile din trecut. SCÎNTEIA, 1957, nr. 3818. Dinspre Tunari, unde era secția de votare, se auzeau pînă în strada voastră strigăte. PAS, Z. I 211.

VOTARE s.f. Acțiunea de a vota și rezultatul ei. [< vota].

votare f. 1. acțiunea de a vota; 2. deciziune luată pe calea votului: votarea unei legi.

VOTA, votez, vb. I. Intranz. A-și exprima prin vot (1) părerea asupra unei candidaturi, a unei hotărâri, a unei propuneri etc. ♦ Tranz. A alege pe cineva prin vot, a da cuiva votul. – Din fr. voter.

VOTA, votez, vb. I. Intranz. A-și exprima prin vot (1) părerea asupra unei candidaturi, a unei hotărâri, a unei propuneri etc. ♦ Tranz. A alege pe cineva prin vot, a da cuiva votul. – Din fr. voter.

vota [At: CR (1830), 102/23 / Pzi: ~tez / E: fr voter] 1 vi A-și exprima prin vot (3, 5) opinia asupra unei candidaturi, a unei hotărâri, a unei propuneri Si: (rar) a votiza, (înv) a votarisi. 2 vt A adopta o lege, o hotărâre etc. prin vot (1) (majoritar). 3 vt A alege pe cineva prin vot (5).

vota vb. I. 1 intr. A-și exprima prin vot opțiunea în favoarea unei candidaturi, a unei propuneri, a unei hotărîri etc. (alegînd din mai multe propuneri) De ce toți alegătorii din comune urbane, știu ori nu a citi, să voteze direct, iar țăranii numai prin delegație? (EMIN.). 2 tr. A alege prin vot un candidat; a-și da votul unui candidat. Îi telefonase... la birou..., anunțîndu-l că fusese votat cu o seară mai înainte (PHIL.). 3 tr. (compl. indică legi, decizii, moțiuni etc.) A face să fie adoptat, confirmat etc. prin vot. A fost însărcinat... să prezinte regelui moțiunea votată de națiune contra reacțiunii (CAR.). 4 tr. A supune la vot. ◊ (refl. pas.) Moțiunea se votează mîine. • prez. ind. -ez. și (înv.) votarisi vb. IV. /<fr. voter.

VOTA, votez, vb. I. Intranz. A-și exprima prin vot părerea asupra unei candidaturi, a se pronunța cu privire la o propunere făcută într-o adunare constituită. Ai votat și tu?...Am votat. SADOVEANU, P. M. 289. Să-mi spui d-ta pentru cine votez. Iacă, mai e un sfert de ceas și se închide alegerea... eu. pentru cine votez? CARAGIALE, T. I 230. ◊ Tranz. A alege pe cineva prin vot, a da cuiva votul.

VOTA vb. I. intr. A-și exprima prin vot părerea asupra unei chestiuni. ♦ tr. A alege pe cineva prin vot; a-și da votul. [< fr. voter].

VOTA vb. I. intr. a-și exprima prin vot părerea asupra unei chestiuni. II. tr. a alege pe cineva prin vot. (< fr. voter)

A VOTA ~ez 1. intranz. A-și exprima opinia prin vot; a-și da votul. 2. tranz. (candidaturi) A desemna prin vot; a alege. /<fr. voter

votà v. 1. a-și da votul la o alegere, la o deliberațiune; 2. a decide prin votare: a vota un proiect de lege.

*votéz v. intr. (fr. voter, după it. votare și engl. to vote, a vota, d. lat. votum, dorință). Îmĭ daŭ votu: alegătoriĭ aŭ votat pentru el. V. tr. Alegătoriĭ l-aŭ votat pe acest deputat, deputațiĭ aŭ votat legea. V. refl. Legea s’a votat. V. balotarisesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

votare s. f., g.-d. art. votării; pl. votări

votare s. f., g.-d. art. votării; pl. votări

votare s. f., g.-d. art. votării; pl. votări

vota (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. votez, 3 votea; conj. prez. 1 sg. să votez, 3 să voteze

vota (a ~) vb., ind. prez. 3 votea

vota vb., ind. prez. 1 sg. votez, 3 sg. și pl. votea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: votare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • votare
  • votarea
plural
  • votări
  • votările
genitiv-dativ singular
  • votări
  • votării
plural
  • votări
  • votărilor
vocativ singular
plural
Intrare: vota
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • vota
  • votare
  • votat
  • votatu‑
  • votând
  • votându‑
singular plural
  • votea
  • votați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • votez
(să)
  • votez
  • votam
  • votai
  • votasem
a II-a (tu)
  • votezi
(să)
  • votezi
  • votai
  • votași
  • votaseși
a III-a (el, ea)
  • votea
(să)
  • voteze
  • vota
  • votă
  • votase
plural I (noi)
  • votăm
(să)
  • votăm
  • votam
  • votarăm
  • votaserăm
  • votasem
a II-a (voi)
  • votați
(să)
  • votați
  • votați
  • votarăți
  • votaserăți
  • votaseți
a III-a (ei, ele)
  • votea
(să)
  • voteze
  • votau
  • vota
  • votaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

votare, votărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a vota și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: votație
    • format_quote În scopul inițierii și pregătirii acestor tineri pentru votare, s-au organizat la Casa alegătorului întîlniri, unde tinerii au ascultat de la vîrstnici povestiri despre alegerile din trecut. SCÎNTEIA, 1957, nr. 3818. DLRLC
    • format_quote Dinspre Tunari, unde era secția de votare, se auzeau pînă în strada voastră strigăte. PAS, Z. I 211. DLRLC
etimologie:

vota, votezverb

  • 1. A-și exprima prin vot (1.) părerea asupra unei candidaturi, a unei hotărâri, a unei propuneri etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: alege
    • format_quote Ai votat și tu?... – Am votat. SADOVEANU, P. M. 289. DLRLC
    • format_quote Să-mi spui d-ta pentru cine votez. Iacă, mai e un sfert de ceas și se închide alegerea... eu... pentru cine votez? CARAGIALE, T. I 230. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv A alege pe cineva prin vot, a da cuiva votul. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.