vraci s.m. 1 (înv., pop.) Persoană care se ocupă cu tratarea și vindecarea bolilor prin mijloace empirice sau oculte; vrăjitor; ext. doctor. Se îmbulzea, în pitorești veșminte, o lume întreagă: ...pustnici, vrăjitori, vraci (M. I. CAR.). 2 Fig. (înv.) Salvator, tămăduitor. Domnul nostru Iisus Hristos, vraciul și lecuitoriul oamenilor (VARL.). 3 Fig. Persoană care farmecă, încîntă, vrăjește; vrăjitor. Nu ești numai un artist, ci și un vraci (PER.). • pl. vraci. /<slav. врачь.