Definiția cu ID-ul 358903:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VÂNTOAICĂ ~ce f. Vânt puternic însoțit uneori de ploaie, de grindină (cu descărcări electrice); vântoasă; furtună; vijelie. 2) (în basme și superstiții) Duh rău care dezlănțuie vânturile puternice. /vânt + suf. ~oaică