vălug² [At: I. GOLESCU, C. / V: văiug (Pl: văiuguri) sn, ~log (Pl: ~logi) sm, ~ă sf / Pl: ~uge, ~uri sn, ~ugi sm / E: val¹+ -ug cf srb valjuga] 1 sn (Reg) Val¹ (36). 2 sn (Olt) Cantitate de lână înfășurată sub formă de sul. 3 sm (Olt) Făclie făcută dintr-un mănunchi de crengi, de așchii lungi de brad, de mesteacăn etc. îmbibate cu rășină, cu petrol etc., întrebuințată noaptea pentru a stârni peștele², care se prinde cu ostia sau cu alte unelte Si: (reg) opaiț, văpaiță (3). 4 snm (Reg) Dispozitiv alcătuit dintr-un cilindru pe care se înfășoară un lanț și care se învârtește cu ajutorul unei manivele, al unei roți etc., folosit pentru ridicarea greutăților. 5 snm (Reg; spc) Sul (la roata fântânii). 6 sm (Mun; Olt; la moară) Crâng (32). 7 snm (Agr; reg) Tăvălug.