Definiția cu ID-ul 1250621:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ZBICI1 s.n. (Criș., Trans. SV) Bici. (Fig.) Batîr că oaminii cei buni au fapte bune și credință bună, încă lasă Dumnăzău ceva zbiciu pre ei. C 1692, 520r. Și adusă Dumnedzu zbiciul său pre Ierusalimu. MISC. SEC. XVII, 128r. Toate zbiciurile a dihaniei. PP, 39v; cf. C 1692, 529r; PP, 40r. Etimologie: pref. s- + bici. Vezi și zbici, zbiciuitură, zbiciula. Cf. p u h ă.