ZGUDUIRE s. 1. clătinare, clătinat, clătinătură, cutremurare, cutremurat, cutremurătură, scuturare, scuturat, scuturătură, zdruncinare, zdruncinat, zdruncinătură, zgîlțîială, zgîlțîire, zgîlțîit, zgîlțîitură, zguduială, zguduit, zguduitură. (La seism s-a simțit o ~ puternică.) 2. (GEOL., MET.) cutremur, seism, zguduială, zguduitură, (înv.) scuturătură. (O ~ ușoară de pămînt.) 3. clătinare, clătinat, clătinătură, hurducare, hurducat, hurducătură, scuturare, scuturat, scuturătură, zdruncinare, zdruncinat, zdruncinătură, zgîlțîială, zgîlțîire, zgîlțîit, zgîlțîitură, zguduială, zguduit, zguduitură, (pop.) zdruncin. (~ unei căruțe, pe un drum cu hîrtoape.) 4. hîțînare, scuturare, zgîlțîire. (~ cuiva.)