zidire sf [At: CORESI, EV. 92 / Pl: ~i / V: (înv) zâd~ / E: zidi²] 1 Asamblare a unor materiale pentru realizarea unei construcții sau a unui element de construcție Si: (îrg) ziduire (1), zidit¹ (1), ziditură (1), (rar) zidărire. 2 Realizare a unor construcții cu ajutorul unor materiale asamblate Si: clădire, construire, durare, edificare, înălțare, ridicare, (înv) ziduire (2), (rar) zidit¹ (2), ziditură (2). 3 (Pex) Ctitorie (1). 4 (Îvp; ccr) Clădire (2). 5 (Prc) Zid (1). 6 (Înv) Întemeiere. 7 (Înv) Formare (1). 8 (Înv; cdp slv съзиданиѥ) Structură socială Si: ziduire (8), (rar) zidit¹ (8). 9 (Pex) Rang. 10 (Rel) Creare din neant, de către Dumnezeu, a lucrurilor și a ființelor Si: facere, (înv) tocmeală Si: ziduire (10), zidit¹ (10). 11 Ansamblul lucrurilor și al ființelor create Si: lume, univers Si: (înv) ziduire (11), (rar) zidit¹ (11). 12 (Prc) Operă creată de Dumnezeu Si: ziduire (12), zidit (12). 13 (Înv) Ziditură (2). 14 (Înv) Creare a lumii luată ca punct de referință în numărătoarea anilor (considerată și ca începutul erei bizantine) Si: (înv) ziduire (14), (rar) zidit¹ (14). 15 (Înv) Făptură (4). 16 (Pex; csc) Omenire. 17 Fire (2).