zvânturat, ~ă a [At: HELIADE, O. I, 387 / S și: sv~ / Pl: ~ați, ~e / E: zvântura] (Fam) 1-2 a (D. oameni) Zvăpăiat (1-2). 3 a (Îvr) Nefericit. 4 a (D. manifestări ale oamenilor) Care exprimă vioiciune. 5 a (D. manifestări ale oamenilor) Neastâmpărat. 6 a (Pex) Aventuros (16). 7 sm (Înv) Aventurier (1).