zălud, zăluzi, zăluzie Zălud „smintit, prost”, zăluzi „A-șI pierde mintea”, zăluzie „neghiobie”, sînt toate atestate în Moldova. S-au dat următoarele explicații : TDRG, pentru zălud, v.sl. лꙋд, s.-cr. lud, bg. лудъ, celelalte două cuvinte romînești fiind derivate de la zălud. CADE scoate pe zălud din bg. эалуден (DU trimite la ceh. zaludny „înșelător”. De adăugat că există în bulgărește și verbul эалудувам, эалудявам „încep să înnebunesc”). Scriban explică pe zălud prin v.sl. эалудъ, bg. эалуден „leneș”, эалудно „în zadar”, iar pe zăluzi de la zălud. Nu este însă normal ca bg. эалуден să devină în. romînește zălud (trebuia "să devină *zăludnic), și, deoarece romîna nu are prefixul ză- nu putem porni nici de la sl. lud. Pe de altă parte, verbul bulgăresc trebuia să devină a zăludi, nu a zăluzi. Un v. sl. эалудъ nu e cunoscut de nicăieri. Am putea încerca să-l reconstruim pe baza derivatelor bulgărești și sîrbești, dar ar fi greu de explicat de ce reprezentantul acestei forme de sud apare numai în Moldova. O soluție mai acceptabilă mi se pare următoarea : s-a împrumutat forma normală zăludi, din acesta s-a format un adjectiv postverbal zălud, care la rîndul lui a influențat verbul sau chiar a dat naștere unui nou verb denominativ a zăluzi.