zănatic, -ă adj. (despre oameni) Care se comportă ca și cum și-ar fi pierdut judecata normală; care este zăpăcit, smintit, bezmetic. Zănatică n-o știam (HOG.). ◊ (subst.) Doctorul Taifun e un zănatic (GAL.). ◊ Fig. Iezere de ierburi zănatice în vînt (VOIC.). • pl. -ci, -ce. și zănatec, -ă adj. /lat. dianatǐcu(m), -a(m) <nm. pr. Diana, zeița vînătorii la romani.