zăpăci Acest verb a rămas pînă acum fără etimologie. DU trimite la un pol. zapodziać „a rătăci”, iar Scriban îl consideră format în slavă ca opăci „a întoarce”, „a împiedica” (pentru alte înțelesuri, vezi „Limba romînă”, 1961, p. 130 și 131). Într-adevăr, cuvîntul este în mod vizibil de origine slavă, cu prefixul za- și cu caracteristica infinitivală -iti. Singurul tip care poate explica rădăcina pak- este adverbul rus, пакъ, пакы, опако „din nou”, „iarăși”, la origine „în sens contrar” (Meillet, Etudes sur l'étymologie et le vocabulaire du vieux slave, Paris, 1902, p. 283). Am putea eventual să ne gîndim la bg. изо пачавам, s.-cr. izopačiti se „a (se) întoarce pe dos”, dar subsistă dificultăți tormale și de conținut. Dacă pornim de la derivatul v.sl. пакость „pacoste”, la origine „tortură”, adică „sf]șiere”, sens înregistrat de Miklosich (,„περισπασμός, distractio”) și ne aducem aminte de paralela latină distractus „tras în diferite părți”, adică pe de o parte „sfișiat” și pe de altă parte „distrat”, atunci legătura lui zăpăci cu pacoste s-ar putea înțelege.