îmbuca [At: CANTEMIR, IST. 115 / Pzi: îmbuc / E: ml *imbuccare] 1 vt A băga în gură ceva de mâncare. 2 vt A mânca ceva bucată cu bucată. 3 vt A înghiți dintr-o dată Si: a înfuleca. 4 vt A mânca repede. 5 vt A gusta. 6 vt (Pgn) A mânca. 7 vt (Îe) A ~ precum lupul (sau lupește) A mânca cu lăcomie. 8 vt (Nob) A pune la gură un instrument pentru a sufla în el. 9 vt (Reg; d. alimente destinate copiilor mici) A mesteca în gură, înainte de a fi dat copilului, pentru a putea fi digerat mai ușor. 10-11 vtr A (se) îmbina două lucruri la extremitățile lor Si: a (se) angrena, a (se) împreuna. 12 vt (Îe) A ~ două țevi A le introduce una într-alta. 13-14 vtr (D. o rană) A (se) închide.