4 definiții pentru împingător
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎMPINGĂTOR, împingătoare, s. n. Accesoriu la armele de foc care servește la împinsul proiectilului în țeavă. – Împinge + suf. -tor.
ÎMPINGĂTOR, împingătoare, s. n. Accesoriu la armele de foc care servește la împinsul proiectilului în țeavă. – Împinge + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
împingător, ~oare [At: CANTEMIR, HR. 201 / Pl: ~i, ~oare / E: împinge + -(ă)tor] 1-2 smf, a (Persoană) care împinge. 3-4 smf, a (Persoană) care îndeamnă pe cineva la ceva. 5-6 smf, a (Persoană) care silește pe cineva la ceva. 7 sm Instrument, dispozitiv cu care se împinge ceva. 8 sf (Spc) Unealtă de scândură cu care se împing cerealele de pe arie spre grămadă. 9 (Spc) sn Accesoriu la armele de foc care servește la împinsul proiectilului pe țeavă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
împingător s. n., pl. împingătoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
*împingător s. n., pl. împingătoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
substantiv neutru (N11) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
împingător, împingătoaresubstantiv neutru
- 1. Accesoriu la armele de foc care servește la împinsul proiectilului în țeavă. DEX '98 DEX '09
etimologie:
- Împinge + sufix -tor. DEX '98 DEX '09