Definiția cu ID-ul 964700:

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ÎMPODOBIRE. Subst. Împodobire, înfrumusețare; găteală, gătire, dichiseală (pop. și fam.), dichisire (pop. și fam.); înzorzonare, împopoțonare, înțoțonat (rar); decorare, ornamentare, ornamentație, ornare, garnisire (fam.), pavoazare. Brodat, broderie, brodare, cusătură. Podoabă, ornament, decor; găteală, zorzoane. Arta ornamentației, ornamentică; arte decorative. Decorator. Adj. Împodobit, podobit (înv. și reg.), înfrumusețat; gătit, dichisit (pop. și fam.); înzorzonat, zorzonat (pop.); împopoțonat, împopoțat, înțoțonat (rar), împoponat (rar); decorat, ornamentat, ornat, înflorat. Brodat, rîurat, ciucurat (rar); dantelat. Decorativ, ornamental, de ornament, ornant. Vb. A împodobi, a podobi (înv. și reg.), a înfrumuseța, a înflori, a găti; a înzorzona, a pune zorzoane; a împopoțona, a împopoța (reg.), a păpuși (înv.). A se împodobi, a se podobi (înv. și reg.), a-și pune podoabe, a se înfrumuseța, a se înfrumoșa (reg.); a se găti, a se dichisi (pop. și fam.); a se înzorzona, a-și pune zorzoane, a se împopoțona, a se împopoța (reg.), a se înțoțona (rar). A decora, a ornamenta, a orna, a garnisi (fam.), a pavoaza. A broda, a rîura, a coase. V. bijuterie, frumusețe, îmbrăcare, lux, modă, podoabă.