ÎMPĂCAT, -Ă, împăcați, -te, adj. (Despre persoane) Liniștit, potolit, mulțumit, îmbunat. M-am simțit... odihnit și împăcat. GALACTION, O. I 348. Să facem cum e mai bine... să rămîi și tu împăcat cu sufletul. ODOBESCU, S. III 45. ◊ (Despre abstracte) Îți și încredințez fata cu cuget împăcat. SBIERA, P. 190. Și în sine împăcată stăpînea eterna pace. EMINESCU, O. I 132.