început¹ [At: CORESI, EV. 25/29 / V: (înv) ceput / Pl: ~uri / E: începe] 1-12 sn Începere (2-5, 9-15). 13 Înființare. 14 sn (Îoc sfârșit sau capăt) Moment inițial de la care începe ceva și căruia nu-i precede nimic Si: începută (4), obârșie, origine. 15 sn (Înv; îs) De ~ Prime fructe. 16 sn (Îs) Un ~ de... sau începuturi de... Inițiativă și prime încercări în derularea unei acțiuni. 17 sn (Îf începuturi) Noțiuni elementare ale unei învățături. 18 sn (Îe) A avea ~uri bune A avea o pregătire bună. 19 sn (Rel; înv; îla) Fără-de-~ Caracteristică a divinității de a fi nenăscut și de a exista din veșnicie. 20 sn (Înv; îlav) De sus și de ~ Mai înainte de toate. 21-22 sn (Îlav) De la ~ sau pe la, întru ori dintru ~ În (sau din) momentul inițial. 23 av (Înv) În momentul Creației.