ÎNCHEGARE, închegări, s. f. Acțiunea de a (se) închega și rezultatul ei. 1. Coagulare, întărire, solidificare. Închegarea laptelui. 2. Fig. Legare strînsă, unire trainică, împreunare, consolidare. Makarenko subliniază că principalul rezultat al operei educative a statului sovietic este închegarea, pe un teritoriu imens pe care trăiesc multe naționalități, a unui popor cu o voință monolită. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 340, 5/4. Avînd făurită în minte asemenea închegare de fapte... magistratul nădăjduia să facă așa fel, încît realitatea să-i întărească bănuielile. POPA, V. 95. ♦ Întocmire, înjghebare. Ar fi de scris un articol întreg spre a arăta acele greutăți speciale care sînt de învins în... închegarea intrigii și dezlegarea ei, la sfîrșitul piesei. GHEREA, ST. CR. I 359. 3. (Concretizat) Întrupare, întruchipare. Memfis... Închegarea măiestrită din suflarea vijeliei. EMINESCU, O. I 45. Zburau amîndoi prin pustiul lungului mărei ca două abia văzute închegări ale văzduhului. id. N. 14.