Definiția cu ID-ul 1295629:
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
încăibăra (a se ~) (reg.) (desp. -căi-) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă încaibăr, 2 sg. te încaiberi, 3 se încaibără; conj. prez. 1 sg. să mă încaibăr, 3 să se încaibere; imper. 2 sg. afirm. încaibără-te; ger. încăibărându-mă