ÎNGRIJIT, -Ă, îngrijiți, -te, adj. I. 1. Căruia i se poartă de grijă, care este păstrat cu atenție, cu grijă, în bunăstare. Haine îngrijite. ♦ (Despre oameni) Curat, dichisit. Părea nesfîrșit mai curat și mai îngrijit ca mine. CAMIL PETRESCU, U. N. 97. 2. Făcut cu grijă, cu meticulozitate, exact. Stil îngrijit. Lucrare îngrijită. II. (Rar, învechit) Plin de griji; îngrijorat, neliniștit. Harap-Alb, îngrijit de ce i s-ar mai putea întîmpla... mergea tot înainte. CREANGĂ, P. 237. Nu înțelegi că sînt îngrijită pentru Marghiolița? ALECSANDRI, T. I 33. Boierii... tremurau. Ei aveau două mari cuvinte a fi îngrijiți. NEGRUZZI, S. I 142. ◊ (Adverbial) Cerca a surîde, dar atît de dureros și atît de îngrijit. EMINESCU, N 76.