ÎNMIRESMAT adj. 1. îmbălsămat, îmbătător, parfumat, (rar) tămâiat, (pop.) miresmat, (înv.) miresmător, mirosnic, parfumator, (fig.) dulce. (Un miros ~ de flori.) 2. aromat, aromatic, îmbălsămat, îmbătător, parfumat, (rar) balsamic, balsamiu, binemirositor. (O substanță ~.)