înțelegere sf [At: TDRG / Pl: ~ri / E: înțelege] 1 Posedare a unei idei clare și precise despre un lucru Si: înțeles¹ (1), înțelegut¹ (1), înțelegută (1), (înv) înțelegătură (1). 2 (Înv) Pătrundere cu mintea Si: înțeles¹ (2), (înv) înțelegătură (2). 3 (Înv) Receptare a ceea ce vrea să spună cineva Si: înțeles¹ (3), (înv) înțelegătură (3). 4-5 (Pricepere și) aprobare a cauzelor comportării cuiva Si: înțeles¹ (4-5). 6 Acceptare a unei glume făcute pe socoteala sa Si: înțeles¹ (6). 7 Constatare. 8 Observare. 9 Imaginare. 10 Compasiune față de situația grea a cuiva Si: înțeles¹ (10). 11 Comuniune de sentimente Si: înțeles¹ (11). 12 Posibilitate de a decoda un mesaj într-o limbă străină Si: înțeles¹ (12). 13 Decodare a unui sens exprimat prin aluzii, fără a fi spus explicit Si: înțeles¹ (13). 14 Răspândire a zvonului despre ceva Si: înțeles¹ (14). 15 Aflare. 16 Scuzare. 17 Concepere. 18 Luare în considerație a ceva Si: înțeles¹ (18). 19 Cădere de acord cu cineva asupra unei probleme Si: înțeles¹ (19). 20 Convenire cu cineva asupra unei afaceri Si: acord, învoială, înțeles¹ (20). 21 Conviețuire în armonie. 22 Concordanță a ideilor. 23 Gândire. 24 Inteligență.