2 intrări

49 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘESE num. card. v. șase.

ȘASE num. card. Număr având în numărătoare locul între cinci și șapte și care se indică prin cifra 6 sau VI. ◊ (Adjectival) Șase vagoane. ◊ (Substantivat) Scrie un șase. (Cu valoare de num. ord.) Etajul șase. (în componența numeralului adverbial corespunzător) Repetă de șase ori. (în componența numeralului multiplicativ corespunzător) De șase ori pe atâta. ◊ (În componența numeralului distributiv corespunzător) Le oferă câte șase cărți. [Var.: șese num. card.] – Lat. *sess (= sex).

ȘES, ȘEASĂ, (1) șese, adj., (2, 3) șesuri, s. n. 1. Adj. (Despre pământuri, regiuni) Neted, întins; plan. 2. S. n. întindere vastă de pământ, fără diferențe (mari) de nivel, situată la mică altitudine; câmpie; suprafață plană de pământ situată într-o depresiune. 3. S. n. Parte a corpului animalelor, cuprinsă între ultima coastă și osul șoldului. – Lat. sessus.

șase [At: (cca 1550-1600) GCR I, 9/13 / V: (reg) ~să, (îrg) șea~, (pop) șese / E: ml sex] 1 nc Număr care, în numărătoare, are locul între cinci și șapte. 2-3 sm, a (Semn grafic) care reprezintă numărul șase (1). 4 nc (Precedat de pp „de” și urmat de „ori”) Intră în componența numeralului adverbial corespunzător (De șase ori). 5 nc (Precedat de pp „de” și urmat de „ori”) Intră în componența numeralului multiplicativ corespunzător Si: înșesit (De șase ori pe atâta.). 6 nc (Precedat de „câte”) Intră în componența numeralului distributiv corespunzător (Le dă câte șase pâini.). 7 nc (Pop; îe) Două și cu trei fac ~ Se spune la lucruri nepotrivite. 8 sm Nota șase (1). 9 Șesar. 10 sn (Rar) Echipă de volei sau de gimnastică alcătuită din șase (1) persoane. 11-12 sn, i (Rep; arg) Șest2 (1-2).

șes, șea [At: PSALT. HUR. 53v/9 / V: (reg) ~t, șeț, șez sn, a, ~c, ~tru, șeș sn / Pl: șeși, ~e a, ~uri sn, (înv) ~ure a / E: ml sessus (Par: al lui sedere „a ședea”)] 1 a (Rar; d. pământ, regiuni) Care este plan Si: drept (34), întins, neted, (rar) șesos. 2 a (Îvr; d. obiecte) Plat. 3 a (Gmt; îvr; îs) Triunghi șeț Triunghi plan. 4 sn Întindere vastă de pământ, fără diferențe (mari) de nivel, situată la mică altitudine Si: câmpie (1), (reg) pustă, șestină1 (1), (înv) șesime2 (1). 5 sn Suprafață plană de pământ situată într-o depresiune Si: (reg) șestină1 (2), zăpodie. 6 sn (Pop) Platou (pe munte sau pe deal) Si: (reg) șestină1 (3). 7 sn (Îvr; pex) Suprafață plană a obiectelor. 8 sn (Îvr) Parte a corpului patrupedelor cuprinsă între șolduri1 (2) și coaste.

ȘASE num. card. Număr având în numărătoare locul între cinci și șapte și care se indică prin cifra 6 sau VI. ◊ (Adjectival) Șase vagoane. ◊ (Substantivat) Scrie un șase. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Etajul șase. (În componența numeralului adverbial corespunzător) Repetă de șase ori. ◊ (În componența numeralului multiplicativ corespunzător) De șase ori pe atâta. (În componența numeralului distributiv corespunzător) Le oferă câte șase cărți. [Var.: șese num. card.] – Lat. *sess (= sex).

ȘES, ȘEASĂ, (1) șese, adj., (2, 3) șesuri, s. n. 1. Adj. (Despre pământuri, regiuni) Neted, întins; plan. 2. S. n. Întindere vastă de pământ, fără diferențe (mari) de nivel, situată la mică altitudine; câmpie; suprafață plană de pământ situată într-o depresiune. 3. S. n. Parte a corpului animalelor, cuprinsă între ultima coastă și osul șoldului. – Lat. sessus.

ȘASE num. card. Numărul care, în numărătoare, are locul între cinci și șapte. Șase și cu șase fac doisprezece. ◊ (Adjectival) Locomotiva... trăgea încet șase vagoane. DUMITRIU, N. 5. Agapia aducea șase răzăși, fruntașii celor două sate. SADOVEANU, N. P. 192. ◊ (Indicînd ora) În cameră era frig și întunerec. Se făcuse ceasurile șase. REBREANU, R. I 62. (Eliptic) Unde ai fost marți la șase? Trebuie să-ți aduci aminte. BARANGA, I. 188. Dimineața, cu trenul de șase, Alexandru Vardaru și Radu Comșa urmau să plece. C. PETRESCU, Î. I 20. ◊ (Familiar cu valoare de num. ord.) Și multe încă nu s-ar întîmpla Colo, prin orizontul șase sau șapte, Unde noaptea e ziuă și amiaza e noapte. DEȘLIU, G. 46. ♦ (Substantivat) a) Cifra care marchează acest număr.Scriu un șase pe tablă. b) Cartea de joc, zarul etc. marcate cu acest număr de puncte. Am un șase de caro. – Variantă: șese (SBIERA, P. 319, ȘEZ. II 64, JARNÍK-BÎRSEANU, D. 266) num. card.

ȘES2, ȘEASĂ, șese, adj. (Despre pămînturi, locuri, regiuni etc.) Neted, plan, întins. Au picat în coarnele unui țap care păștea pe un cîmp șes, foarte frumos. SBIERA, P. 166. Nilul mișcă valuri blonde pe cîmpii cuprinși de maur, Peste el cerul d-Egipet desfăcut în foc și aur; Pe-a lui maluri gălbii, șese, stuful crește din adînc. EMINESCU, O. I 43. – Variantă: (învechit și regional) șeț, șeață (ODOBESCU, S. A. 83, TEODORESCU, P. P. 111) adj.

ȘASE2 m. 1) Număr constând din șase unități. Împărțiți ~ la doi. 2) Cifra 6 sau VI. 3) Obiect marcat cu această cifră. /<lat. sex

ȘASE1 num. card. Cinci plus unu. ~ mese. /<lat. sex

ȘES2 șeasă (șeși, șese) rar (despre forme de relief) Care este întins și neted; plat. Câmp ~. /<lat. sessus, ~a, ~um

șase num. de două ori trei. [Mold. Tr. șese = lat. SEX (influențat de SEPTEM)].

șes a. neted, fără înălțimi, vorbind de suprafețe: teren șes. [Lat. (LOCUS) SESSUS]. ║ n. 1. suprafață netedă; 2. mare întindere de pământ într’o țară: șesul Bărăganului.

șáse num. cardinal (lat. sĕx, pop. *sess, și [infl. de cinque, *septe] *sesse; vgr. ῾ex, scr. shash, got. saihs, germ. sex; it. sei, fr. six, pv. sp. pg. seis). Vest. Cincĭ plus unu saŭ de doŭă orĭ treĭ. S. m. Număru saŭ cifra 6: un 6, doĭ 6 saŭ doĭ de 6. – În est lit. șese, pop. șăsî.

șes, șeasă adj., pl. șeșĭ, șese (lat. sessus, așezat, part d. sidere, a se pune, a se așeza, și d. sedére, a ședea; it. pg. sesso, vfr. ses, sp. siesso, șezut, dos; alb. šeš, șes, cîmp). Neted, plan: loc șes, regiune șeasă. S. n., pl. urĭ. Cîmp, cîmpie: șesu Bărăganuluĭ. – Și șeț (pron. și șăț) în Olt. Argeș și aĭurea în Munt.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ase1 (cifră; notă) s. m., art. șasele; pl. șase (A scris din greșeală doi de șase. La teze a luat doi de șase.)

!șes1 (pop.) adj. m. (+ s. n.: pământ ~); f. șea (regiune ~), pl. șese

șes1 (pop.) adj. m.; f. șasă, pl. șese

șes adj. n., f. șasă; pl. n. și f. șese

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ȘASE s. șesar. (Un ~ de treflă.)

ȘES s., adj. 1. s. v. câmpie. 2. adj. v. drept. 3. adj. întins, neted, plan. (Un platou ~.)

ȘES s., adj. 1. s. (GEOGR.) cîmp, cîmpie, (reg.) cohalm. (Regiune de ~.) 2. adj. drept, neted, plan, plat, (pop.) oblu, (reg.) șesos, (Olt. și Ban.) polejnic, (înv.) tins, tocmai, (fig.) ras, șters. (Un loc ~; o suprafață ~.) 3. adj. întins, neted, plan. (Un platou ~.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

șase num.1. Numărul de după cinci. – 2. (Arg.) Atenție, ai grijă! – Var. Mold. șese. Mr. șase, megl. șasi, istr. șǫse. Lat. sex (Tiktin, ZRPh., XII, 456; Pușcariu 1529; REW 7885; Pascu, Arhiva, XV, 447), cf. it. sei (v. mil. sexe), prov. sieis, fr. six, cat. sis, sp., port. seis. Fonetismul este greu de explicat. E final se consideră de obicei analogic, ca în cinque, septem; dar există și posibilitatea unui e epentetic, comun în gr. din Italia de Sud (cf. Kapsmann, Byz. Z., XLVI). În compunere, șase se reduce de obicei la șai- (șaisprezece, șaizeci, în loc de șasesprezece, sașezeci, care nu se folosesc). Acest rezultat a fost considerat identic cu cel din it. (Tiktin), sau produs prin analogie cu doisprezece, treisprezece (Pușcariu), sau ca rezultat normal a lui sex (Pascu). Pare mai curînd efectul unei disimilări: șesesprezece › *șaesprezece, datorat repeziciunii cu care se numără, ca în patrusprezece < paisprezece (unde disimilarea se produce între tr și pr, cf. patruzeci, care nu are formă abreviată), ca și in limbajul familiar din Munt., treispece, paispce, cinspce etc. În fine, uzul argotic este greu de explicat, dar cf. fr. vingt-deux „atenție la” și rom. zexe „ei, ași!” din germ. sechs „șase”. Pentru această der. cf. Iordan, BL, VI, 170 (după Vasiliu, de la șest, v. aici). – Der. șesime, s. f. (a șasea parte).

ȘASE num. card. ~ 2. (Argou, cu valoare de interjecție) Atenție! alertă! (din lat. sex; cf. fr. vingt-deux = atenție! și rom. zexe)

șes (-easă), adj. – Plan, neted. – Var. șeț. Lat. sĕssus (Pușcariu 1586; REW 7882), cf. alb. šeš (după REW rom. ar proveni din alb., opinie nefondată); cf. și ședea.Der. șeș, s. n. (cîmpie); șest, s. n. (parte netedă a unui obiect; Banat, șes), a cărui explicație pare dificilă (după Candrea, dintr-un lat. *sĕssĭtum); șestină (var. șeștină), s. f. (Olt., Trans., șes, cîmpie).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

șeț s.n. (reg.) împletitură de nuiele care formează fundul lesei de prins pește.

Grupul celor șase, grupare reunind șase tineri compozitori francezi în jurul compozitorului de generație mai vârstnică, Erik Satie (1866-1925). A luat naștere în 1918 (după primul război mondial) în urma reprezentațiilor din 1917 de la Baletele ruse*, cu baletul Parade (realizat de: Jean Cocteau – libretul; Pablo Picasso – decorurile și costumele; Massine – coregrafia; Erik Satie – muzica), care au provocat scandaluri teribile, atrăgând artiștii tineri de partea noutăților surprinzătoare care rupeau în mod deliberat cu ceea ce fusese până atunci expresie sensibilă (Debussy, Ravel), aducând un aer proaspăt, naiv, provocator, introducând cu dezinvoltură „licența muzicală”. Astfel muzica se apropia de revelația artelor produsă de Apollinaire și Picasso. Cei șase tineri compozitori se numeau: Georges Auric, Louis Durey, Arthur Honegger, Germaine Tailleferre, Darius Milhaud și Francis Poulenc. La început au fost cunoscuți sub denumirea de Nouveaux jeunes și își prezentau ideile novatoare și muzica în cadrul „întâlnirilor muzicale de la Vieux-Colombier”, a lui Jacques Cocteau, organizate de cântăreața Jane Bathori (descoperitoare de noi talente). Personalitățile lor erau foarte diverse, ca și gusturile, estetica și muzica însăși. Țelul însă comun: de a scăpa din închisoarea impresionismului* și a unor desfășurări post-wagneriene, militând pentru o muzică descătușată de vechile idei, orientată, pe de altă parte, spre restaurarea sentimentului clasic (în special al celui fr.), iar pe de altă parte spre exaltarea realului. Jean Cocteau este acela care, la Le coq et l’arlequin, scrie manifestul acestei orientări revoluționare, muzicale și artistice. Numele de g. apare pentru prima dată în articolul Les cinq Russes, les Six Français et M. Erik Satie, semnat de un redactor muzical al ziarului Comoedia. Grupul însă se destramă curând. Lucrarea care le reunește numele într-o creație comună este Les mariés de la Tour Eiffel (Jean Cocteau – libretul; Jean Hugo – decorurile și costumele; Georges Auric a compus Uvertura; Francis Poulenc – discursurile generalului; Germaine Tailleferre – un duadrille; Darius Milhaud – un marș nupțial; Arthur Honegger – un marș funebru). Deși nu reprezintă cu fidelitate spiritul g., lucrarea degajă totuși un aer de familie, o tinerețe a unei epoci, o extraordinară dăruire către mișcare, pe un ton primitiv, naiv, amabil și turbulent. El se mai întâlnește în lucrările lui G. Auric, ale lui Fr. Poulenc (scrise între 1918-1925), în opera Le boeuf sur le toit de D. Milhaud, dar mai ales în muzica lui E. Satie, care desemnează o „epocă de întoarcere la simplitate”, la o estetică de căutare a purității esențiale.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

GRUPUL CELOR ȘASE, grupare fundată, în 1918, de compozitorii francezi G. Auric, A. Honegger, D. Milhaud, F. Poulenc, L. Durey și G. Tailleferre, cu caracter antitradiționalist, promovând înnoirea limbajului muzical prin reinstaurarea unui spirit clasic, de esență franceză, și prin sinceritatea și puritatea expresiei. Gruparea a jucat un rol important în dezvoltarea artei moderne franceze.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a sta de șase / de șest expr. (intl.) a sta la pândă pentru a observa în timp util apariția unei persoane inoportune.

a ține de șase expr. a sta la pândă pentru a preveni apariția inopinată a unei persoane nedorite.

NOTA ȘASE nouă cu coada-n sus, nouă-ntors, umflat.

Intrare: șase
substantiv neutru (N35)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șase
  • șasele
plural
genitiv-dativ singular
  • șase
  • șaselui
plural
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N35)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șese
  • șesele
plural
genitiv-dativ singular
  • șese
  • șeselui
plural
vocativ singular
plural
șease
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șase-șase interjecție
compus
  • șase-șase
substantiv neutru (N999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șă
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
șasă2 (num.) numeral cardinal
invariabil (I1)
  • șa
Intrare: șes (adj.)
șes2 (adj.n.) adjectiv neutru
adjectiv neutru (AN1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șes
  • șesul
  • șesu‑
plural
  • șese
  • șesele
genitiv-dativ singular
  • șes
  • șesului
plural
  • șese
  • șeselor
vocativ singular
plural
șasă1 (adj.) adjectiv feminin
adjectiv feminin (AF17)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șa
  • șasa
plural
  • șese
  • șesele
genitiv-dativ singular
  • șese
  • șesei
plural
  • șese
  • șeselor
vocativ singular
plural
adjectiv feminin (AF12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șea
  • șeasa
plural
  • șese
  • șesele
genitiv-dativ singular
  • șese
  • șesei
plural
  • șese
  • șeselor
vocativ singular
plural
adjectiv neutru (AN1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șeț
  • șețul
  • șețu‑
plural
  • șețe
  • șețele
genitiv-dativ singular
  • șeț
  • șețului
plural
  • șețe
  • șețelor
vocativ singular
plural
șeață adjectiv feminin
adjectiv feminin (AF12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șeață
  • șeața
plural
  • șețe
  • șețele
genitiv-dativ singular
  • șețe
  • șeței
plural
  • șețe
  • șețelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

șasenumeral cardinal, substantiv neutru, interjecție

  • 1. Număr având în numărătoare locul între cinci și șapte și care se indică prin cifra 6 sau VI. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Șase și cu șase fac doisprezece. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote (și) adjectival Șase vagoane. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote (și) adjectival Locomotiva... trăgea încet șase vagoane. DUMITRIU, N. 5. DLRLC
    • format_quote (și) adjectival Agapia aducea șase răzăși, fruntașii celor două sate. SADOVEANU, N. P. 192. DLRLC
    • format_quote (și) adjectival În cameră era frig și întunerec. Se făcuse ceasurile șase. REBREANU, R. I 62. DLRLC
    • format_quote (și) adjectival eliptic Unde ai fost marți la șase? Trebuie să-ți aduci aminte. BARANGA, I. 188. DLRLC
    • format_quote (și) adjectival eliptic Dimineața, cu trenul de șase, Alexandru Vardaru și Radu Comșa urmau să plece. C. PETRESCU, Î. I 20. DLRLC
    • 1.1. (și) substantivat Cifra care marchează acest număr. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • format_quote Scriu un șase pe tablă. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 1.2. (și) substantivat Obiect marcat cu această cifră; cartea de joc, zarul etc. marcate cu acest număr de puncte. DLRLC NODEX
      sinonime: șesar
      • format_quote Am un șase de caro. DLRLC NODEX
    • 1.3. Are valoare de numeral ordinal. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Etajul șase. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Și multe încă nu s-ar întîmpla Colo, prin orizontul șase sau șapte, Unde noaptea e ziuă și amiaza e noapte. DEȘLIU, G. 46. DLRLC
    • 1.4. Intră în componența numeralului adverbial corespunzător. DEX '09
      • format_quote Repetă de șase ori. DEX '09
    • 1.5. Intră în componența numeralului multiplicativ corespunzător. DEX '09 DEX '98
      • format_quote De șase ori pe atâta. DEX '09 DEX '98
    • 1.6. Intră în componența numeralului distributiv corespunzător. DEX '09
      • format_quote Le oferă câte șase cărți. DEX '09
  • 2. interjecție argou; argotic Atenție! alertă! păzea! DER Argou
etimologie:

șes, șeseadjectiv neutru
șa, șeseadjectiv feminin

  • 1. Despre pământuri, regiuni: neted, plan, întins. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Au picat în coarnele unui țap care păștea pe un cîmp șes, foarte frumos. SBIERA, P. 166. DLRLC
    • format_quote Nilul mișcă valuri blonde pe cîmpii cuprinși de maur, Peste el cerul d-Egipet desfăcut în foc și aur; Pe-a lui maluri gălbii, șese, stuful crește din adînc. EMINESCU, O. I 43. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

2 articole lingvistice