ȘEZUT, șezuturi, s. n. 1. Partea inferioară a corpului, pe care se sprijină omul atunci cînd stă jos; dos. Adam își suci șezutul. DUMITRIU, P. F. 7. Lovitura lui e ca a cornului de taur... Pe doi i-a despicat pînă-n șezut. DELAVRANCEA, O. II 155. ♦ Anus. Se introduce pe șezutul copilului nițel săpun de casă. ȘEZ. IV 22. 2. (Învechit) Locuință, domiciliu. Amîndoi cu șezutul și cu avutul în Focșani. ALECSANDRI, T. 400.