șlefui¹ [At: CIHAC II, 390 / V: (îvr) slif~, (reg) șlif~ / Pzi: ~esc / E: ger schleifen] 1 vt (C. i. obiecte) A prelucra prin frecare, pilire, tăiere sau rindeluire, pentru a netezi suprafața sau pentru a da o anumită formă. 2 vt (Spc; c. i. pietre prețioase) A tăia în fațete fine (pentru a mări valoarea și strălucirea). 3 vt (Fig; c. i. texte, opere de artă etc.) A finisa cu minuțiozitate Si: a cizela (3). 4-5 vtr (Fig) A face pe cineva să devină sau a deveni manierat, cultivat, rafinat.