șnur [At: VALIAN, V. / V: (reg) șnor, znor sn / Pl: ~uri / E: ger Schnur] 1 sn Sfoară (îmbrăcată în mătase colorată, în fir etc.), de obicei răsucită în două sau în trei, întrebuințată mai ales ca ornament la îmbrăcăminte Si: șiret¹ (1), (pop) găitan, (reg) brandemburg, ceapraz (4), firet, șinor (1). 2 sn (Mol) Șiret¹ (2). 3 sn (Reg; is) ~ul apei Partea din mijloc a unui curs de apă. 4 sn (Reg; șîs ~ul șoselei) Partea din mijloc a unei șosele (1). 5 av (Pfm; îe) A merge ~ A se desfășura foarte bine. 6 av (Pfm; îae) A fi în ordine. 7 av (În jocul de popice; pe lângă verbe de mișcare) În linie dreaptă, pe mijlocul pistei. 8 sn (Șîs ~ electric) Ansamblu de fire electrice flexibile, izolate între ele și strânse într-un înveliș protector, folosit pentru racordarea la rețea a lămpilor portative, a aparatelor radio etc. 9 sn (Tip) Panglică îngustă la valul de lemn de scos coli.