Definiția cu ID-ul 1271784:
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
șperțui (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șperțuiesc, 3 sg. șperțuiește, imperf. 1 șperțuiam; conj. prez. 1 sg. să șperțuiesc, 3 să șperțuiască