Definiția cu ID-ul 434542:
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ștopleag, ștoplege, s.n. (reg.) 1. cotor de plantă rămas pe câmp după cosit sau după secerat; țeapă, ghimpe, șteap. 2. tulpină uscată; bucată scurtă de lemn. 3. partea tulpinii unui copac rămasă la suprafața pământului după tăiere.