2 intrări

5 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

șușălire sf [At: CHEST. II, 369 / 223 / Pl: ~ri / E: șușăli] (Reg) Acoperire a pereților sau a tavanelor de lemn cu șipci1 (1) bătute paralel, la mică distanță una de alta, ca să se prindă muruiala.

șușăli vt [At: CHEST. II, 369/223 / Pzi: ~lesc / E: șușă] (Mol; Buc; c. i. pereți sau tavane de lemn) A șipcui (1).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

șușăli vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șușălesc, 3 sg. șușălește

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

șușălire, șușăliri, s.f. (reg.) batere de șipci pe pereții și tavanul unei case țărănești în construcție; șipcuire.

șușăli, șușălesc, vb. IV (reg.; despre pereți sau tavane de lemn) a bate șipci; a șipcui.

Intrare: șușălire
șușălire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șușălire
  • șușălirea
plural
  • șușăliri
  • șușălirile
genitiv-dativ singular
  • șușăliri
  • șușălirii
plural
  • șușăliri
  • șușălirilor
vocativ singular
plural
Intrare: șușăli
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • șușăli
  • șușălire
  • șușălit
  • șușălitu‑
  • șușălind
  • șușălindu‑
singular plural
  • șușălește
  • șușăliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • șușălesc
(să)
  • șușălesc
  • șușăleam
  • șușălii
  • șușălisem
a II-a (tu)
  • șușălești
(să)
  • șușălești
  • șușăleai
  • șușăliși
  • șușăliseși
a III-a (el, ea)
  • șușălește
(să)
  • șușălească
  • șușălea
  • șușăli
  • șușălise
plural I (noi)
  • șușălim
(să)
  • șușălim
  • șușăleam
  • șușălirăm
  • șușăliserăm
  • șușălisem
a II-a (voi)
  • șușăliți
(să)
  • șușăliți
  • șușăleați
  • șușălirăți
  • șușăliserăți
  • șușăliseți
a III-a (ei, ele)
  • șușălesc
(să)
  • șușălească
  • șușăleau
  • șușăli
  • șușăliseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)