3 intrări

34 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȚESUT2, -Ă, țesuți, -te, adj. 1. Care a fost confecționat la războiul2 mecanic sau manual. 2. Care a fost cârpit2. – V. țese.

ȚESUT2, -Ă, țesuți, -te, adj. 1. Care a fost confecționat la războiul2 mecanic sau manual. 2. Care a fost cârpit2. – V. țese.

ȚESUT1, țesuturi, s. n. 1. Faptul de a țese; meșteșugul țesătoriei. 2. Țesătură (1). 3. Ansamblu de celule animale sau vegetale având aceeași structură și aceleași funcții într-un organism. Țesut nervos.V. țese.

ȚESUT1, țesuturi, s. n. 1. Faptul de a țese; meșteșugul țesătoriei. 2. Țesătură (1). 3. Ansamblu de celule animale sau vegetale având aceeași structură și aceleași funcții într-un organism. Țesut nervos.V. țese.

țesut2, ~ă a [At: MOLNAR, D. 123/17 / Pl: ~uți, ~e / E: țese] 1-2 Realizat ca țesătură (10-11) prin încrucișarea firelor de urzeală cu cele de bătătură cu ajutorul războiului de țesut. 3 Prevăzut cu... 4 Împresurat de animale sălbatice. 5 (Fig) Creat. 6 (Fig; d. discuții, convorbiri etc.) Înfiripat. 7 (Fig; rar) Intercalat. 8 (Rar; fig) Integrat într-un text. 9 (Îs) Hora ~ă Numele unui dans popular nedefinit mai îndeaproape.

țesut1 sn [At: EL. AN 5, 6, 11 / Pl: ~uri, (5) (înv) ~e / E: țese] 1-16 Țesere (1-16). 17-18 (Rar) Țesătură (10-11). 19 Acumulare de celule, similare ca formă și funcție, unite prin substanța lor intercelulară Si: (înv) țesătură (19).

ȚESUT, țesuturi, s. n. 1. Faptul de a țese; meșteșugul țesătoriei, al țesătorului. Cu munca ei, cu torsul, adică țesutul, cu livada, cu stupii... ține casa... I. IONESCU, D. 248. 2. Țesătură. Tinichelele... strălucesc în raza soarelui ca briliante într-un țesut de preț. ARDELEANU, D. 11. ♦ Mod în care este țesută o pînză. Prin ițe și prin spată, Merge-o iapă-mpiedicată, Iar prin țesutul pînzei, Merge cloșca cu puii. MARIAN, S. 169. 3. Complex de celule asemănătoare, care au aceleași funcțiuni într-un organism. Cercetările lui I. P. Pavlov au arătat că funcțiunile tuturor țesuturilor organismului sînt interdependente. DANIELOPOLU, F. N. II 49. Am avut grija de a studia împreună cu leziunile terminațiunilor nervoase și pe acelea ale vaselor, țesutului conjunctiv și ale fibrelor musculare. BABEȘ, O. A. I 133. ◊ Țesut interstițial, țesut infiltrat, țesut adipos, țesut fibrilar v. c.

ȚESUT s. n. complex de celule (și elemente intercelulare) având aceeași origine și structură și aceleași funcții într-un organism viu. (după fr. tissu)

ȚESUT1 ~uri n. 1) v. a Țese și a se Țese. 2) Ocupație de țesător. 3) v. Țesătorie. Învață ~ul. /v. a (se) țese

ȚESUT2 ~uri n. Totalitate a celulelor care formează un sistem anatomic sau vegetal și are aceeași structură și aceleași funcții într-un organism. ~ muscular. /v. a (se) țese

țesut n. lucrarea, măestria de a țese.

țesút n., pl. urĭ (part. d. țes, după fr. tissu). Anat. Țesătură, împletitură de fibre, (de elemente anatomice): țesut conjunctiv.

ȚESE, țes, vb. III. 1. Tranz. A încrucișa în unghi drept două sisteme de fire la războiul de țesut, trecând cu suveica bătătura prin urzeală, pentru a face o țesătură. ◊ Refl. pas. Se țese pânză multă. 2. Tranz. A cârpi un ciorap, o haină etc., făcând cu acul o cusătură specială. ♦ A broda, a împodobi. 3. Tranz. (Despre păianjeni) A-și face pânza. 4. Refl. recipr. Fig. A se încrucișa, a se întretăia (ca firele unei urzeli). ♦ A se îmbina. 5. Tranz. Fig. A pune la cale, a urzi o intrigă, un complot etc.; a unelti. – Lat. texere.

ȚESE, țes, vb. III. 1. Tranz. A încrucișa în unghi drept două sisteme de fire la războiul de țesut, trecând cu suveica bătătura prin urzeală, pentru a face o țesătură. ◊ Refl. pas. Se țese pânză multă. 2. Tranz. A cârpi un ciorap, o haină etc., făcând cu acul o cusătură specială. ♦ A broda, a împodobi. 3. Tranz. (Despre păianjeni) A-și face pânza. 4. Refl. recipr. Fig. A se încrucișa, a se întretăia (ca firele unei urzeli). ♦ A se îmbina. 5. Tranz. Fig. A pune la cale, a urzi o intrigă, un complot etc.; a unelti. – Lat. texere.

țese [At: MARDARIE, L. 118/27 / V: (reg) ~sa, ~si / Pzi: țes, A și: 4 (reg) țesem, (Ban) țesum / E: ml texere] 1 vt A realiza o țesătură (10) prin încrucișarea firelor de urzeală cu cele de bătătură, cu ajutorul războiului de țesut. 2 vr (Fig) Aprinde formă încetul cu încetul. 3 vt (Îe) Și-a găsit vremea a ~ pânza! Se zice despre cineva care face un lucru într-un moment nepotrivit. 4 vr (Îe) Pânza nu se ~ fără spată Se zice despre cele neapărat necesare în anumite împrejurări. 5 vr (Îe) Când s-ar ~ pânza-n drum fără ițe, fără drug Niciodată. 6 vi (Rar; îe) A ~ iute din picioare A merge repede. 7 vt (Rar; îe) A ~ drumul A umbla des pe același drum. 8 vt (Rar; îe) A-i ~ cuiva ițele A unelti împotriva cuiva. 9 vt (Reg; îe) A ~ vorba A aduce vorba despre ceva. 10 vi (Reg) A fi prevăzut cu ... 11 vt (Reg; d. animale sălbatice) A împresura. 12-13 vtr (Fig) A (se) crea. 14 vr (Fig; d. discuții, convorbiri etc.) A se înfiripa. 15 vt (Rar; fig) A intercala. 16 vt (Fig; rar) A integra într-un text. 17 vt (Pan; d. păianjen) A-și face pânza. 18 vt (C. i. obiecte de îmbrăcăminte, pânzeturi etc.) A cârpi, făcând cu acul o împletitură de fire Si: a stopa, (reg) a șopti, a țârâi2. 19 vt A broda, împodobind prin țesut1 (1). 20 vr (Fig) A se întretăia (ca firele la țesut1). 21 vr (Fig; pex; d. o mulțime) A se mișca în toate părțile Si: a mișuna. 22 vr (Fig) A se lega strâns. 23 vt (Fig; rar) A întipări (o urmă). 24 vt (Fig) A pune la cale un plan, o intrigă, un complot etc. Si: a unelti, a urzi. 25 vt (Reg; d. cloșcă) A-și face cuibar. 26 vt (Reg; în jocuri de copii) A arunca o piatră pe deasupra apei astfel încât să-i atingă suprafața de cât mai multe ori și să ajungă cât mai departe.

ȚESE, țes, vb. III. 1. Tranz. (Folosit și absolut) A încrucișa în unghi drept două sisteme de fire (de obicei în războiul de țesut, trecînd cu suveica bătătura prin urzeală) pentru a obține o țesătură. Îi țesea în război și pînză de in, din care ieșeau de asemeni rochițe frumoase. CAMIL PETRESCU, O. I 337. Cum țeseam, nici n-am știut Cum am sărit și m-am zbătut Să ies de la război. COȘBUC, P. I 93. A pus stativele-n casă Și s-a apucat să țeasă. Și țesea, mereu țesea, Cînd era soare, dormea. MARIAN, S. 59. Asta-i mîndra mîndruleană... Pînă țese-un cot de pînză, Codrul nu mai are frunză. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 423. ◊ Fig. Amurgul țese zarea în umbre și lumini. EFTIMIU, C. 73. Zăpușeala ce plutește în văzduh țese o tăcere năbușitoare. REBREANU, I. 9. Pe un fond fantastic, în imagini admirabile, poetul a țesut cele mai adevărate sentimente omenești. GHEREA, ST. CR. I 165. ◊ Refl. pas. Caierul de burungic din furcă și suveica stativelor unde se țesea filaliul, stau părăsite și neatinse. NEGRUZZI, S. I 107. ◊ Refl. Fig. Dinspre răsărit se țesea ca o pînză cenușie întunericul amurgului. VORNIC, O. 107. Un zvon s-a întins de la un om la altul, o vrajă s-a țesut pe deasupra satelor obidite, din auz în auz. BOGZA, C. O. 306. Cuvîntul parcă destrămase din vraja ce se țesea în jurul lor. REBREANU, R. I 246. ♦ Fig. A construi, a constitui. Vîrtutea lui Ion- vodă își va fi avut isvorul în oasele din cari fusese țesut. HASDEU, I. V. 166. 2. Tranz. A cîrpi (obiecte de îmbrăcăminte, pînzeturi) făcînd cu acul o împletitură de fire. Elena Lipan pirotea, țesînd găurile unui ciorap întins pe un ou de lemn. C. PETRESCU, C. V. 99. 3. Tranz. A broda, a împodobi (din țesătură). La una din ferestre stă doamna Chiralina, îmbrăcată cu haine de aur țesute cu mărgăritar. ISPIRESCU, L. 115. Numai cu pietre scumpe țesute. ȘEZ. III 64. 4. Tranz. (Despre păianjeni) A-și face, a-și întinde pînza. Păianjenul își țese Dantela lui subțire din fire lungi și dese. MACEDONSKI, O. I 23. Iar de sus pînă-n podele, un păinjăn, prins de vrajă, A țesut subțire pînză, străvezie ca o mreajă. EMINESCU, O. I 76. ◊ (În construcții figurate) Păianjeni țes covorul Uitării-ntunecate. IOSIF, PATR. 75. ◊ Refl. În odaie, prin unghere, S-a țesut păinjeniș. EMINESCU, O. I 105. 5. Refl. Fig. A se încrucișa, a se întretăia (ca firele unei urzeli). Argați și slujnice se țeseau în toate părțile la treburile de sară. SADOVEANU, F. J. 120. Ochi întrebători s-au țesut de la unul la altul și au rămas fără răspuns. POPA, V. 17. Într-un oraș oarecare... Unde lumea-n piaț iese Și-ncoaci, încolo să țese Pintre cei ce vînd producte. PANN, P. V. I 16. ♦ A se îmbina. Altfel însă trebuie să fie planul unei drame; aci, catastrofele atîrnă una de alta, curg una din alta, se țes una cu alta pentru același sfîrșit. CARAGIALE, O. III 220. 6. Tranz. Fig. A urzi, a unelti un plan, o intrigă, un complot. Pizmuind pe Mihai pentru biruințele sale cele însemnate, țesură fel de fel de zîzanii și îi întinseră mreji, ca să-l prinză. ISPIRESCU, M. V. 49. Profită de buna-credință a naivului bătrîn, țese o intrigă infernală și pierde pe cel mai mic în ochii tatălui. CARAGIALE, O. III 257. ◊ Refl. pas. Voi slujiți domnului, nu omului, lui Bogdan, nu lui Ștefan... Să nu se țeasă vro urzeală. DELAVRANCEA, A. 150. ♦ (Neobișnuit) A aduce vorba despre ceva, a înfiripa o discuție. Între altele, au țesut boieriul vorba și despre haine. SBIERA, P. 264. – Imper. pers. 2 sg. și: (regional) țasă (PĂSCULESCU, L. P. 183).

A ȚESE țes 1. tranz. 1) (pânze, stofe etc.) A confecționa prin încrucișarea firelor de bătătură cu cele de urzeală (la războiul de țesut). 2) (ciorapi, haine sau stofe rupte) A repara refăcând țesătura cu acul. 3) fig. (acțiuni ostile sau lucruri reprobabile) A organiza pe ascuns; a pune la cale; a unelti; a urzi; a monta. 2. intranz. 1) A se ocupa cu confecționarea țesăturilor. 2) (despre păianjeni) A-și face pânza. /<lat. texere

A SE ȚESE pers.3 se țes intranz. 1) (despre ființe) A umbla în diferite direcții, mișunând. 2) fig. A se întretăia ca firele urzelii. /<lat. texere

țese v. 1. a împleti fire și a face pânză: se țes pânze de cânepă, stofe de bumbac și de mătase, pânure de lână; 2. a urzi: a țese intrigi. [Lat. TEXERE].

*întrețés, -út, a -ése v. tr. (după fr. entrelacer; lat. inter-téxere). Țes unu cu altu, țes între ele. V. refl. Mă țes împreună cu altele: firele se întrețese. – Se poate zice tot așa de bine numaĭ țes.

țes, -út, a țése v. tr. (lat. tĕxĕre, it. téssere, pv. teisser, vfr. tistre, cat. teixir, sp. tejer, pg. tecer. V. text.El țese, eĭ țese [„degetelor care țese”. Ĭorga, Neam. Rom. Pop. 1, 483]; să țeasă). Împletesc fire trecînd bătătura pin urzeală la războĭ ca să fac pînză: a țese lînă, bumbac. Fig. Urzesc, uneltesc: a țese intrigĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

țesut s. n., (celule) pl. țesuturi

țesut s. n., (celule) pl. țesuturi

țesut s. n., (biol.) pl. țesuturi

țese (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. țes, 2 sg. țeși, 3 sg. țese; conj. prez. 1 sg. să țes, 3 să țea; ger. țesând; part. țesut

țese (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. țes, 3 sg. țese, 1 pl. țesem, perf. s. 1 sg. țesui; conj. prez. 3 să țeasă; part. țesut

țese vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. țes, 3 sg. țese, 1 pl. țesem, perf. s. 1 sg. țesui, 1 pl. țesurăm; conj. prez. 3 sg. și pl. țeasă; part. țesut

țes, țese 3, țesem 1 pl., țeasă 3 conj., țesui 1 aor.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ȚESUT s. I. 1. țesere. (~ul pânzei.) 2. țesătorie, (înv.) țesătură. (Învață ~ul.) II. (ANAT.) țesut acoperitor v. țesut de apărare; țesut de apărare = țesut acoperitor; țesut embrionar = țesut meristemic; țesut fundamental v. țesut trofic; țesut meristemic = țesut embrionar; țesut trofic = țesut fundamental.

ȚESUT s. 1. țesere. (~ pînzei.) 2. țesătorie, (înv.) țesătură. (Învață ~.)

ȚESE vb. v. complota, conjura, conspira, inventa, născoci, plăsmui, scorni, ticlui, unelti.

ȚESE vb. 1. (reg.) a rosti. (A ~ pânza.) 2. a cârpi, a coase, a prinde, (Transilv.) a ștopoli, (Mold.) a țârâi. (~ ciorapii.)

ȚESE vb. 1. (reg.) a rosti. (A ~ pînza.) 2. a cîrpi, a coase, a prinde, (Transilv.) a ștopoli, (Mold.) a țîrîi. (~ ciorapii.)

țese vb. v. COMPLOTA. CONJURA. CONSPIRA. INVENTA. NĂSCOCI. PLĂSMUI. SCORNI. TICLUI. UNELTI.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

țese (țes, țesut), vb. – A face țesături. – Mr. țas, țăsui, țăseare, megl. țǫs, istr. țesu. Lat. texĕre (Pușcariu 1727; REW 8693); cf. it. tessere, prov. teiser, fr. tisser, cat. teixir, sp. tejer, port. tecer.Der. țesător, s. m. (om care țese); țesătoare, s. f. (femeie care țese); țesătorie, s. f. (fabrică de textile); țesătură, s. f. (obiect țesut; urzeală; bătătură; îngrăditură de nuiele); întrețese, vb., după fr. entretisser; țesut, s. n. (acțiunea de a țese; organ anatomic).

Intrare: țesut (adj.)
țesut2 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țesut
  • țesutul
  • țesutu‑
  • țesu
  • țesuta
plural
  • țesuți
  • țesuții
  • țesute
  • țesutele
genitiv-dativ singular
  • țesut
  • țesutului
  • țesute
  • țesutei
plural
  • țesuți
  • țesuților
  • țesute
  • țesutelor
vocativ singular
plural
Intrare: țesut (subst.)
țesut1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țesut
  • țesutul
  • țesutu‑
plural
  • țesuturi
  • țesuturile
genitiv-dativ singular
  • țesut
  • țesutului
plural
  • țesuturi
  • țesuturilor
vocativ singular
plural
Intrare: țese
verb (VT610)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • țese
  • țesere
  • țesut
  • țesutu‑
  • țesând
  • țesându‑
singular plural
  • țese
  • țeseți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • țes
(să)
  • țes
  • țeseam
  • țesui
  • țesusem
a II-a (tu)
  • țeși
(să)
  • țeși
  • țeseai
  • țesuși
  • țesuseși
a III-a (el, ea)
  • țese
(să)
  • țea
  • țesea
  • țesu
  • țesuse
plural I (noi)
  • țesem
(să)
  • țesem
  • țeseam
  • țesurăm
  • țesuserăm
  • țesusem
a II-a (voi)
  • țeseți
(să)
  • țeseți
  • țeseați
  • țesurăți
  • țesuserăți
  • țesuseți
a III-a (ei, ele)
  • țes
(să)
  • țea
  • țeseau
  • țesu
  • țesuseră
țesa
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
țesi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

țesut, țesuadjectiv

etimologie:
  • vezi țese DEX '98 DEX '09

țesut, țesuturisubstantiv neutru

  • 1. Faptul de a țese; meșteșugul țesătoriei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cu munca ei, cu torsul, adică țesutul, cu livada, cu stupii... ține casa... I. IONESCU, D. 248. DLRLC
  • 2. Țesătură (1.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: țesătură
    • format_quote Tinichelele... strălucesc în raza soarelui ca briliante într-un țesut de preț. ARDELEANU, D. 11. DLRLC
    • 2.1. Mod în care este țesută o pțnză. DLRLC
      • format_quote Prin ițe și prin spată, Merge-o iapă-mpiedicată, Iar prin țesutul pînzei, Merge cloșca cu puii. MARIAN, S. 169. DLRLC
  • 3. Ansamblu de celule animale sau vegetale având aceeași structură și aceleași funcții într-un organism. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
    • format_quote Țesut nervos. Țesut interstițial. Țesut infiltrat. Țesut adipos. Țesut fibrilar. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cercetările lui I. P. Pavlov au arătat că funcțiunile tuturor țesuturilor organismului sînt interdependente. DANIELOPOLU, F. N. II 49. DLRLC
    • format_quote Am avut grija de a studia împreună cu leziunile terminațiunilor nervoase și pe acelea ale vaselor, țesutului conjunctiv și ale fibrelor musculare. BABEȘ, O. A. I 133. DLRLC
etimologie:

țese, țesverb

  • 1. tranzitiv A încrucișa în unghi drept două sisteme de fire la războiul de țesut, trecând cu suveica bătătura prin urzeală, pentru a face o țesătură. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Îi țesea în război și pînză de in, din care ieșeau de asemeni rochițe frumoase. CAMIL PETRESCU, O. I 337. DLRLC
    • format_quote Cum țeseam, nici n-am știut Cum am sărit și m-am zbătut Să ies de la război. COȘBUC, P. I 93. DLRLC
    • format_quote A pus stativele-n casă Și s-a apucat să țeasă. Și țesea, mereu țesea, Cînd era soare, dormea. MARIAN, S. 59. DLRLC
    • format_quote Asta-i mîndra mîndruleană... Pînă țese-un cot de pînză, Codrul nu mai are frunză. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 423. DLRLC
    • format_quote figurat Amurgul țese zarea în umbre și lumini. EFTIMIU, C. 73. DLRLC
    • format_quote figurat Zăpușeala ce plutește în văzduh țese o tăcere năbușitoare. REBREANU, I. 9. DLRLC
    • format_quote figurat Pe un fond fantastic, în imagini admirabile, poetul a țesut cele mai adevărate sentimente omenești. GHEREA, ST. CR. I 165. DLRLC
    • format_quote reflexiv pasiv Se țese pânză multă. DEX '09 DEX '98
    • format_quote reflexiv pasiv Caierul de burungic din furcă și suveica stativelor unde se țesea filaliul, stau părăsite și neatinse. NEGRUZZI, S. I 107. DLRLC
    • format_quote reflexiv figurat Dinspre răsărit se țesea ca o pînză cenușie întunericul amurgului. VORNIC, O. 107. DLRLC
    • format_quote reflexiv figurat Un zvon s-a întins de la un om la altul, o vrajă s-a țesut pe deasupra satelor obidite, din auz în auz. BOGZA, C. O. 306. DLRLC
    • format_quote reflexiv figurat Cuvîntul parcă destrămase din vraja ce se țesea în jurul lor. REBREANU, R. I 246. DLRLC
    • 1.1. figurat Constitui, construi. DLRLC
      • format_quote Vîrtutea lui Ion- vodă își va fi avut isvorul în oasele din cari fusese țesut. HASDEU, I. V. 166. DLRLC
  • 2. tranzitiv A cârpi un ciorap, o haină etc., făcând cu acul o cusătură specială. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Elena Lipan pirotea, țesînd găurile unui ciorap întins pe un ou de lemn. C. PETRESCU, C. V. 99. DLRLC
    • 2.1. Broda, împodobi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote La una din ferestre stă doamna Chiralina, îmbrăcată cu haine de aur țesute cu mărgăritar. ISPIRESCU, L. 115. DLRLC
      • format_quote Numai cu pietre scumpe țesute. ȘEZ. III 64. DLRLC
  • 3. tranzitiv (Despre păianjeni) A-și face pânza. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Păianjenul își țese Dantela lui subțire din fire lungi și dese. MACEDONSKI, O. I 23. DLRLC
    • format_quote Iar de sus pînă-n podele, un păinjăn, prins de vrajă, A țesut subțire pînză, străvezie ca o mreajă. EMINESCU, O. I 76. DLRLC
    • format_quote figurat Păianjeni țes covorul Uitării-ntunecate. IOSIF, PATR. 75. DLRLC
    • format_quote reflexiv În odaie, prin unghere, S-a țesut păinjeniș. EMINESCU, O. I 105. DLRLC
  • 4. reflexiv reciproc figurat A se încrucișa, a se întretăia (ca firele unei urzeli). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Argați și slujnice se țeseau în toate părțile la treburile de sară. SADOVEANU, F. J. 120. DLRLC
    • format_quote Ochi întrebători s-au țesut de la unul la altul și au rămas fără răspuns. POPA, V. 17. DLRLC
    • format_quote Într-un oraș oarecare... Unde lumea-n piaț iese Și-ncoaci, încolo să țese Pintre cei ce vînd producte. PANN, P. V. I 16. DLRLC
    • 4.1. A se îmbina. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Altfel însă trebuie să fie planul unei drame; aci, catastrofele atîrnă una de alta, curg una din alta, se țes una cu alta pentru același sfîrșit. CARAGIALE, O. III 220. DLRLC
  • 5. tranzitiv figurat A pune la cale, a urzi o intrigă, un complot etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Pizmuind pe Mihai pentru biruințele sale cele însemnate, țesură fel de fel de zîzanii și îi întinseră mreji, ca să-l prinză. ISPIRESCU, M. V. 49. DLRLC
    • format_quote Profită de buna-credință a naivului bătrîn, țese o intrigă infernală și pierde pe cel mai mic în ochii tatălui. CARAGIALE, O. III 257. DLRLC
    • format_quote reflexiv pasiv Voi slujiți domnului, nu omului, lui Bogdan, nu lui Ștefan... Să nu se țeasă vro urzeală. DELAVRANCEA, A. 150. DLRLC
    • 5.1. neobișnuit A aduce vorba despre ceva, a înfiripa o discuție. DLRLC
      • format_quote Între altele, au țesut boieriul vorba și despre haine. SBIERA, P. 264. DLRLC
  • comentariu regional Formă flexionară imperativ persoana a 2-a singular și: țasă. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

imagine pentru acest cuvânt

click pe imagini pentru detalii