Definiția cu ID-ul 512826:

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

țimir (-ruri), s. n. – Blazon, emblemă. Mag. cimer (Tiktin; Gáldi, Dict., 166), din germ. Zimier, fr. cimier. În Trans., înv.Der. țimiraș, s. m. (trimis, mesager), înv., numiți astfel din cauza blazonului lor.