îngrășământ sn [At: MDT / Pl: ~minte, (rar) ~uri / E: îngrășa + -(ă)mânt] 1 (Șîs ~ natural) Gunoi organic, bălegar de vite sau găinaț de păsări de curte, folosit pentru a mări fertilitatea solului agricol. 2 (Șîs ~ chimic) Produse chimice folosite pentru favorizarea creșterii mai rapide a plantelor.

ÎNGRĂȘĂMÂNT s.n. Materie folosită pentru a fertiliza solul. [Pl. -minte. / < îngrășa + -mînt, după fr. engraissement, cf. it. ingrassamento].

ÎNGRĂȘĂMÂNT s. n. produs natural sau sintetic, mineral sau organic, propriu a fertiliza solul. (după fr. engraissement)

ÎNGRĂȘĂMÂNT ~inte n. Produs organic sau mineral folosit pentru fertilizarea solului. /a îngrășa + suf. ~ământ

îngrășământ n. substanță cu care se îngrașă pământul spre a-l fecunda.

ÎNGRĂȘĂMÎNT, îngrășăminte, s. n. Produs organic sau mineral, conținînd substanțe chimice de care are nevoie pămîntul pentru a deveni mai roditor. Îngrășăminte naturale. Îngrășăminte chimice. ▭ Îngrășămintele minerale constituie un puternic factor de sporire a recoltei. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 365, 5/1.

îngrășămînt n., pl. inte. Materie care îngrașă pămîntu: nitrațiĭ îs un excelent îngrășămînt.

îngrășământ s. n., pl. îngrășăminte

îngrășământ s. n., pl. îngrășăminte

îngrășământ s. n., pl. îngrășăminte

îngrășămînt, pl. îngrășăminte

ÎNGRĂȘĂMÂNT (< îngrășa, după fr. engraissement) s. n. Substanță simplă sau compusă, de natură minerală ori organică, folosită pentru sporirea fertilității solului și a producției agricole. Îngrășămintele se împart în: chimice (cu azot, cu fosfor, cu potasiu), organice naturale (gunoi de grajd, turbă etc.), bacteriene (nitragin, azotobacterin etc.) și verzi (culturi de lupin, mazăre etc. încorporate sub brazdă).