17 definiții pentru îmbarcat

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

îmbarcat, ~ă a [At: CONTEMPORANUL III, 774 / S și: (înv) înb~ / Pl: ~ați, ~e / E: îmbarca] 1 (D. persoane, mărfuri) Urcat pe o navă pentru a călători sau pentru a fi transportat pe apă. 2 (Pgn) Urcat în orice mijloc de transport.

ÎMBARCA, îmbarc, vb. I. Tranz. și refl. A (se) urca pe o navă pentru o călătorie pe apă; p. gener. a (se) urca în orice fel de mijloc de transport pentru a călători. – Din fr. embarquer.

îmbarca vtr [At: DRĂGHICI, R. 281 / S și: (înv) înb~ / V: (înv) am~ / Pzi: îmbarc / E: în- + barcă cf fr embarquer] 1-2 A (se) urca pe o navă pentru a călători sau pentru a transporta mărfuri pe apă. 3-4 (Pgn) A (se) îmbarca (1-2) în orice mijloc de transport.

ÎMBARCA, îmbarc, vb. I. Tranz. și refl. A (se) urca pe o navă pentru o călătorie pe apă; p. gener. a (se) urca pentru a călători în orice fel de mijloc de transport. – Din fr. embarquer.

ÎMBARCA, îmbarc, vb. I. Refl. A se urca într-o navă, pentru o călătorie pe apă; p. ext. a se urca într-un vehicul terestru sau aerian pentru o călătorie mai lungă. Nu a vrut să se îmbarce, cerînd alt comandant. CAMIL PETRESCU, T. II 181. Ne îmbarcarăm în vasul companiei vapoarelor. BOLINTINEANU, O. 268. ◊ Tranz. Fata, rămasă singură, fără nici un sprijin, fu îmbarcată pe un vapor. BART, E. 41. Îi îmbarcă mai pe urmă pe un vapor austriac. GHICA, S. A. 154.

ÎMBARCA vb.I. 1. tr., refl. A (se) urca pe o navă; (p. ext.) a (se) urca într-un tren, într-un vehicul pentru o călătorie mai îndelungată. 2. tr. A încărca o navă. [P.i. îmbarc, 3,6 -că. [< fr. embarquer].

ÎMBARCA vb. I. tr., refl. a (se) urca pe o navă, într-un vehicul pentru o călătorie. II. refl. (fig.) a se angaja împreună într-o acțiune. (< fr. embarquer)

A ÎMBARCA îmbarc tranz. 1) (persoane) A face să se îmbarce. 2) A pune sau a lua la bordul unui vehicul (mai ales al unei nave). ~ mărfuri pe vapor. /<fr. embarquer

A SE ÎMBARCA mă îmbarc intranz. A se urca în calitate de călător într-un vehicul (mai ales într-o navă). /<fr. embarquer

îmbarcà v. 1. a pune într’o barcă sau o corabie; 2. a se urca în corabie spre a călători pe mare.

*imbárc și îmbárc și -chéz, a -cá v. tr. (it. imbarcare, fr. embarquer). Suĭ, pun în barcă (în vapor, în corabie) ca să plec. V. refl. Mă suĭ într’un bastiment ca să plec.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

îmbarca (a ~) vb., ind. prez. 3 îmbarcă

îmbarca vb., ind. prez. 1 sg. îmbarc, 3 sg. și pl. îmbarcă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

îmbarcat, -ă, îmbarcați, -te adj. (intl.) 1. arestat. 2. închis, întemnițat. 3. transferat dintr-un penitenciar în altul.

îmbarcá, îmbarc v. t. (intl.) 1. a aresta. 2. a întemnița. 3. a transfera dintr-un penitenciar în altul.

Intrare: îmbarcat
îmbarcat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îmbarcat
  • ‑mbarcat
  • îmbarcatul
  • îmbarcatu‑
  • ‑mbarcatul
  • ‑mbarcatu‑
  • îmbarca
  • ‑mbarca
  • îmbarcata
  • ‑mbarcata
plural
  • îmbarcați
  • ‑mbarcați
  • îmbarcații
  • ‑mbarcații
  • îmbarcate
  • ‑mbarcate
  • îmbarcatele
  • ‑mbarcatele
genitiv-dativ singular
  • îmbarcat
  • ‑mbarcat
  • îmbarcatului
  • ‑mbarcatului
  • îmbarcate
  • ‑mbarcate
  • îmbarcatei
  • ‑mbarcatei
plural
  • îmbarcați
  • ‑mbarcați
  • îmbarcaților
  • ‑mbarcaților
  • îmbarcate
  • ‑mbarcate
  • îmbarcatelor
  • ‑mbarcatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

îmbarca, îmbarcverb

  • 1. A (se) urca pe o navă pentru o călătorie pe apă. DEX '09 DLRLC DN
    antonime: debarca
    • format_quote Nu a vrut să se îmbarce, cerînd alt comandant. CAMIL PETRESCU, T. II 181. DLRLC
    • format_quote Ne îmbarcarăm în vasul companiei vapoarelor. BOLINTINEANU, O. 268. DLRLC
    • format_quote Fata, rămasă singură, fără nici un sprijin, fu îmbarcată pe un vapor. BART, E. 41. DLRLC
    • format_quote Îi îmbarcă mai pe urmă pe un vapor austriac. GHICA, S. A. 154. DLRLC
    • 1.1. prin generalizare A (se) urca în orice fel de mijloc de transport pentru a călători. DEX '09
  • 2. tranzitiv A încărca o navă. DN
  • 3. reflexiv figurat A se angaja împreună într-o acțiune. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.