10 definiții pentru îmbucura

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎMBUCURA, îmbucur, vb. I. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) bucura. – În + bucura.

ÎMBUCURA, îmbucur, vb. I. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) bucura. – În + bucura.

îmbucura vtr [At: DA ms / Pzi: ~rez / E: în- + bucura] (Înv) 1-2 A (se) bucura.

A ÎMBUCURA îmbucur tranz. rar A face să se bucure. /în + a bucura

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

îmbucura (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. îmbucur, 3 îmbucură; conj. prez. 1 sg. să îmbucur, 3 să îmbucure

îmbucura (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 3 îmbucură

îmbucura vb., ind. prez. 1 sg. îmbucur, 3 sg. și pl. îmbucură

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎMBUCURA vb. v. bucura, înveseli.

Intrare: îmbucura
verb (VT2)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • îmbucura
  • ‑mbucura
  • îmbucurare
  • ‑mbucurare
  • îmbucurat
  • ‑mbucurat
  • îmbucuratu‑
  • ‑mbucuratu‑
  • îmbucurând
  • ‑mbucurând
  • îmbucurându‑
  • ‑mbucurându‑
singular plural
  • îmbucură
  • ‑mbucură
  • îmbucurați
  • ‑mbucurați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • îmbucur
  • ‑mbucur
(să)
  • îmbucur
  • ‑mbucur
  • îmbucuram
  • ‑mbucuram
  • îmbucurai
  • ‑mbucurai
  • îmbucurasem
  • ‑mbucurasem
a II-a (tu)
  • îmbucuri
  • ‑mbucuri
(să)
  • îmbucuri
  • ‑mbucuri
  • îmbucurai
  • ‑mbucurai
  • îmbucurași
  • ‑mbucurași
  • îmbucuraseși
  • ‑mbucuraseși
a III-a (el, ea)
  • îmbucură
  • ‑mbucură
(să)
  • îmbucure
  • ‑mbucure
  • îmbucura
  • ‑mbucura
  • îmbucură
  • ‑mbucură
  • îmbucurase
  • ‑mbucurase
plural I (noi)
  • îmbucurăm
  • ‑mbucurăm
(să)
  • îmbucurăm
  • ‑mbucurăm
  • îmbucuram
  • ‑mbucuram
  • îmbucurarăm
  • ‑mbucurarăm
  • îmbucuraserăm
  • ‑mbucuraserăm
  • îmbucurasem
  • ‑mbucurasem
a II-a (voi)
  • îmbucurați
  • ‑mbucurați
(să)
  • îmbucurați
  • ‑mbucurați
  • îmbucurați
  • ‑mbucurați
  • îmbucurarăți
  • ‑mbucurarăți
  • îmbucuraserăți
  • ‑mbucuraserăți
  • îmbucuraseți
  • ‑mbucuraseți
a III-a (ei, ele)
  • îmbucură
  • ‑mbucură
(să)
  • îmbucure
  • ‑mbucure
  • îmbucurau
  • ‑mbucurau
  • îmbucura
  • ‑mbucura
  • îmbucuraseră
  • ‑mbucuraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

îmbucura, îmbucurverb

etimologie:
  • În + bucura DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.