6 definiții pentru încurcat (adj.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNCURCAT2, -Ă, încurcați, -te, adj. I. 1. (Despre fire, ață etc.) Amestecat și înnodat (cu alte fire); încâlcit. 2. (Despre drumuri) Greu de găsit; întortocheat. II. 1. (Despre idei, acțiuni etc.) Greu de urmărit; confuz, nelămurit, neclar, nedeslușit. ◊ Expr. A lăsa (ceva) încurcat sau a o lăsa încurcată = a lăsa o problemă nelămurită; a renunța la rezolvarea unei probleme, a se lăsa păgubaș. 2. Stingherit, stânjenit, jenat. – V. încurca.

ÎNCURCAT2, -Ă, încurcați, -te, adj. I. 1. (Despre fire, ață etc.) Amestecat și înnodat (cu alte fire); încâlcit. 2. (Despre drumuri) Greu de găsit; întortocheat. II. 1. (Despre idei, acțiuni etc.) Greu de urmărit; confuz, nelămurit, neclar, nedeslușit. ◊ Expr. A lăsa (ceva) încurcat sau a o lăsa încurcată = a lăsa o problemă nelămurită; a renunța la rezolvarea unei probleme, a se lăsa păgubaș. 2. Stingherit, stânjenit, jenat. – V. încurca.

încurcat2, ~ă a [At: ALECSANDRI, P. III, 237 / Pl: ~ați, ~e / E: încurca] 1 (D. fire, ață, etc.) Amestecat și înnodat cu alte fire Si: încâlcit2 (1). 2 (D. drumuri) Greu de găsit. 3 (D. urme) Neclar. 4 (D. acțiuni, idei) Greu de urmărit. 5 Neclar. 6 (Îe) A lăsa ceva ~ sau a o lăsa ~ă A lăsa o problemă nelămurită. 7 (Îae) A renunța la rezolvarea unei probleme. 8 (D. oameni) Care nu știe cum să se comporte, ce atitudine să adopte, din cauza emoției, a confuziei, a surprizei, etc. Si: jenat, stânjenit, stingherit. 9 (Fig) Tulburat. 10 (Fig) Nesigur. 11 Implicat într-o situație dificilă din care nu se poate ieși. 12 (Fig) Prins în mrejele cuiva.

ÎNCURCAT, -Ă, încurcați, -te, adj. I. 1. (Despre fire, ață, păr etc.) Încîlcit, amestecat. Comandantul Onofrei, cel cu plete încurcate... Se zbătea, ca-n ceasul morții. COȘBUC, P. I 328. Și-mi porți coadă pieptănată, Cu beteală încurcată. SEVASTOS, N. 163. 2. (Despre drumuri) Greu de găsit, de urmărit; întortocheat. V-ați depărtat de mahalaua voastră și v-ați pomenit mai spre centru, pe străzi încurcate, cu case mari. PAS, Z. I 73. Drumurile... erau puțin cunoscute și foarte încurcate. CREANGĂ, P. 184. De urat am mai ura, Dar ne temem c-a-nsera, Și-s cărările-ncurcate. ALECSANDRI, P. P. 103. II. 1. (Despre idei, acțiuni etc. în curs de desfășurare) Greu de urmărit, confuz, complicat, neclar. Studentul începu să vorbească pe nerăsuflate, povestind o istorie încurcată. DUMITRIU, V. L. 78. Treburile astea încurcate au să mă albească, au să mă înnebunească. DEMETRIUS, C. 19. Acțiunea e încurcată, șovăielnică, lipsită de logică. GHEREA, ST. CR. II 280. O poveste lungă și-ncurcată. EMINESCU, N. 67. ◊ Expr. A lăsa (ceva) încurcat sau a o lăsa încurcată = a lăsa un lucru nelămurit, a nu se mai ocupa de o chestiune neclară; a se lăsa păgubaș. Măria-ta, vorbim și noi. – Ei, las-o încurcată! COȘBUC, P. I 196. [Controversa] să o lăsăm și de astă dată încurcată. ODOBESCU, S. III 68. 2. (Despre oameni) Stingherit, jenat, tulburat. Jandarmul încurcat și strein... nu știa ce să facă. C. PETRESCU, C. V. 36. Filip se văzu încurcat, nu se așteptase la asta. SAHIA, N. 32. Evident, nu m-am îndoit de trupe, zise Baloleanu, puțin încurcat. REBREANU, R. II 227. Cu tot planul făcut în grabă, se simțea cam încurcat, neștiind cum să înceapă, pentru ca să ajungă la țintă. BART, E. 270.

ÎNCURCAT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A ÎNCURCA și A SE ÎNCURCA. 2) (despre drumuri, străzi etc.) Care are multe cotituri, întorsături. 3) și adverbial (despre idei, acțiuni etc.) Care este greu de înțeles, de urmărit. Poveste ~tă. 4) (despre persoane și despre manifestările lor) Care nu se simte liber în acțiuni. /v. a (se) încurca

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNCURCAT adj. 1. amestecat, încâlcit. (Fire textile ~.) 2. v. încâlcit. 3. v. dezorientat. 4. v. complicat. 5. v. confuz. 6. v. fâstâcit. 7. v. stingherit.

ÎNCURCAT adj. 1. amestecat, încîlcit. (Fire textile ~.) 2. încîlcit, întortocheat, sucit. (Fraze ~.) 3. derutat, descumpănit, dezorientat, nedumerit, perplex, zăpăcit, (livr.) deconcertat, (înv. și fam.) sastisit. (A rămas complet ~.) 4. complicat, încîlcit. (Trebuie descurcată această problemă ~.) 5. confuz, difuz, echivoc, haotic, imprecis, indefinit, încîlcit, neclar, nedefinit, nedeslușit, neînțeles, nelămurit, neprecis, obscur, tulbure, vag, (fig.) întunecat, nebulos, neguros. (O situație ~.) 6. fîstîcit, intimidat, zăpăcit, (reg.) teșmenit, (Olt. și Munt.) rătutit. (Om ~.) 7. jenat, stingherit, stînjenit, (rar) strîmtorat. (Se simțea ~.)

Intrare: încurcat (adj.)
încurcat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • încurcat
  • ‑ncurcat
  • încurcatul
  • încurcatu‑
  • ‑ncurcatul
  • ‑ncurcatu‑
  • încurca
  • ‑ncurca
  • încurcata
  • ‑ncurcata
plural
  • încurcați
  • ‑ncurcați
  • încurcații
  • ‑ncurcații
  • încurcate
  • ‑ncurcate
  • încurcatele
  • ‑ncurcatele
genitiv-dativ singular
  • încurcat
  • ‑ncurcat
  • încurcatului
  • ‑ncurcatului
  • încurcate
  • ‑ncurcate
  • încurcatei
  • ‑ncurcatei
plural
  • încurcați
  • ‑ncurcați
  • încurcaților
  • ‑ncurcaților
  • încurcate
  • ‑ncurcate
  • încurcatelor
  • ‑ncurcatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

încurcat, încurcaadjectiv

  • 1. (Despre fire, ață etc.) Amestecat și înnodat (cu alte fire). DEX '09 DLRLC
    sinonime: încâlcit
    • format_quote Comandantul Onofrei, cel cu plete încurcate... Se zbătea, ca-n ceasul morții. COȘBUC, P. I 328. DLRLC
    • format_quote Și-mi porți coadă pieptănată, Cu beteală încurcată. SEVASTOS, N. 163. DLRLC
  • 2. (Despre drumuri) Greu de găsit. DEX '09 DLRLC NODEX
    sinonime: întortocheat
    • format_quote V-ați depărtat de mahalaua voastră și v-ați pomenit mai spre centru, pe străzi încurcate, cu case mari. PAS, Z. I 73. DLRLC
    • format_quote Drumurile... erau puțin cunoscute și foarte încurcate. CREANGĂ, P. 184. DLRLC
    • format_quote De urat am mai ura, Dar ne temem c-a-nsera, Și-s cărările-ncurcate. ALECSANDRI, P. P. 103. DLRLC
  • 3. (Despre idei, acțiuni etc.) Greu de urmărit. DEX '09 DLRLC NODEX
    • format_quote Studentul începu să vorbească pe nerăsuflate, povestind o istorie încurcată. DUMITRIU, V. L. 78. DLRLC
    • format_quote Treburile astea încurcate au să mă albească, au să mă înnebunească. DEMETRIUS, C. 19. DLRLC
    • format_quote Acțiunea e încurcată, șovăielnică, lipsită de logică. GHEREA, ST. CR. II 280. DLRLC
    • format_quote O poveste lungă și-ncurcată. EMINESCU, N. 67. DLRLC
    • chat_bubble A lăsa (ceva) încurcat sau a o lăsa încurcată = a lăsa o problemă nelămurită; a renunța la rezolvarea unei probleme, a se lăsa păgubaș. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Măria-ta, vorbim și noi. – Ei, las-o încurcată! COȘBUC, P. I 196. DLRLC
      • format_quote [Controversa] să o lăsăm și de astă dată încurcată. ODOBESCU, S. III 68. DLRLC
  • 4. (Despre persoane și despre manifestările lor) Care nu se simte liber în acțiuni. DEX '09 DLRLC NODEX
    • format_quote Jandarmul încurcat și strein... nu știa ce să facă. C. PETRESCU, C. V. 36. DLRLC
    • format_quote Filip se văzu încurcat, nu se așteptase la asta. SAHIA, N. 32. DLRLC
    • format_quote Evident, nu m-am îndoit de trupe, zise Baloleanu, puțin încurcat. REBREANU, R. II 227. DLRLC
    • format_quote Cu tot planul făcut în grabă, se simțea cam încurcat, neștiind cum să înceapă, pentru ca să ajungă la țintă. BART, E. 270. DLRLC
etimologie:
  • vezi încurca DEX '09 DEX '98 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.