ÎNDATĂ adv. Imediat, numaidecât, acum; acuși, acușica. ◊ Loc. conj. (De) îndată ce = imediat ce, după ce, când. ◊ Loc. adv. (Reg.) Îndata-mare = în cea mai mare grabă. – În + dată.

îndată av [At: NECULCE, ap. LET. II, 230/16 / V: îndat, (înv) îndatăși / E: în- + dată] 1 Imediat. 2 (Îlav; înv) ~... ~ Când ... când. 3 (Îal) Uneori... alteori. 4 (Îlav) De ~ Numaidecât. 5 (Îlc) (De) ~ ce Imediat ce. 6 (Îal) După ce. 7 (Îal) Când. 8 (Buc; Mol; îlav) ~ta mare În cea mai mare grabă. 9 (Mol; Buc; îal) Pe loc.

ÎNDATĂ adv. Imediat, numaidecât, acum; acuși, acușica. ◊ Loc. conj. (De) îndată ce = imediat ce, după ce, când. ◊ Expr. (Reg.) Îndata-mare = în cea mai mare grabă. – În + dată.

ÎNDATĂ adv. Imediat, numaidecît; fără întîrziere. Nu te duci?... – Ba da, îndată. ARGHEZI, P. T. 132. După ce se înțelese cu calul, scoase din urechea lui cea dreaptă o perie și o aruncă înapoi. Îndată se făcu o pădure mare. ISPIRESCU, L. 25. Mihai îi trimise îndată doi soli. BĂLCESCU, O. II 270. ◊ (Precedat de prep. «de») Răspunsul... nu veni de îndată. ODOBESCU, S. II 80. ◊ Loc. prep. Îndată după. A doua zi, îndată după dejun, Titu Herdelea se retrase să se pregătească pentru plecarea la Lespezi. REBREANU, R. I 159. S-a suit pe scaunul domniei... îndată după zaveră. GHICA, S. A. 48. ◊ Loc. conj. (De) îndată ce = imediat ce, după ce, cînd. Îndată ce sosise, Lăpușneanul porunci. NEGRUZZI, S. I 142. ◊ Expr. Îndata-mare = în cea mai mare grabă. Cîteva femei alergară indata-mare și pregătiră un divan într-o odaie luminoasă. SADOVEANU, O. I 37. – Formă gramaticală: (în expr.) îndata.

ÎNDATĂ adv. Fără întârziere; imediat; acuși; acum. ◊ (De) ~ ce imediat ce; imediat după cei; cum. /în + dată

îndată adv. numaidecât, într’un moment. [V. dată].

îndátă adv. (în și dată). Pe dată, imediat. Îndată ce și (maĭ puțin bine) de îndată ce, imediat ce, cum: îndată ce l-a văzut (saŭ cum l-a văzut), l-a și prins. – Se poate scrie și în dată, ca pe dată. Fam. și pop. în data mare, foarte răpede: a venit în data mare.

îndat av vz îndată

îndată (de ~)/(în tempo rapid) de-ndată loc. adv.

îndată adv.

îndată.

îndată ce (de ~)/(în tempo rapid) de-ndată ce loc. conjcț.

de îndată (tempo lent)/de-ndată (tempo rapid) loc. adv.

de îndată ce (tempo lent) / de-ndată ce (tempo rapid) loc. conjcț.

de îndată ce (tempo lent)/de-ndată ce (tempo rapid) loc. conjcț.

de-ndată v. de îndată

de-ndată ce v. de îndată ce

îndată ce loc. conjcț.

de îndată loc. adv. (tempo lent) / de-ndată loc. adv. (tempo rapid)

de îndată loc. adv. (tempo lent)

de îndată ce loc. conjcț. (tempo lent)

de-îndată loc. adv. (tempo rapid)

de-ndată ce loc. conj. (tempo rapid)

îndata-mare loc. adv.

îndată ce loc. conjcț.

de îndată (ce).

îndată ce.

ÎNDATĂ adv. 1. v. acum. 2. v. imediat. 3. v. curând.

ÎNDATĂ adv. 1. acum, imediat, numaidecît, (pop.) acuși, (înv. și reg.) așași, (înv.) așa. (~ să vii la mine!) 2. grabnic, imediat, iute, rapid, repede, urgent, (prin Transilv.) pripește. (Vino ~ să vezi!) 3. curînd, devreme, fuga, grabnic, imediat, iute, neîntîrziat, numaidecît, rapid, repede, (rar) tudila, (pop.) degrabă, momentan, (înv. și reg.) nepristan, numai, (reg.) mintenaș, minteni, (înv.) peșin, techer-mecher. (Să te întorci ~ din oraș!)