16 definiții pentru îngust

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNGUST, -Ă, înguști, -ste, adj. 1. Care are lățime mică (în raport cu lungimea). 2. Subțire, delicat. 3. Strâmt, neîncăpător, mic, limitat. Spațiu îngust.Fig. (Despre oameni, adesea cu determinarea „la minte”; despre viața sau manifestările oamenilor) Lipsit de orizont; mărginit, mediocru. – Lat. angustus.

ÎNGUST, -Ă, înguști, -ste, adj. 1. Care are lățime mică (în raport cu lungimea). 2. Subțire, delicat. 3. Strâmt, neîncăpător, mic, limitat. Spațiu îngust.Fig. (Despre oameni, adesea cu determinarea „la minte”; despre viața sau manifestările oamenilor) Lipsit de orizont; mărginit, mediocru. – Lat. angustus.

îngust, ~ă a [At: CORESI, EV. 109/14 / Pl: ~uști, ~e / E: ml angustus] 1 Care are lățime mică. 2 (Pex) Subțire. 3 (Fig) Delicat. 4 Strâmt. 5 Limitat. 6 (Fig; d. oameni; șîs ~ la minte) Lipsit de orizont Si: mărginit. 7 (Fig) Mediocru. 8 (Fig) Meschin.

ÎNGUST, -Ă, înguști, -ste, adj. 1. (În opoziție cu lat) Care are lățime mică. Avea dinții strălucitori de albi și ochii veseli sub fruntea îngustă și părul scurt. DUMITRIU, N. 235. Drumeagurile înguste... erau numai de localnici și de călugări cunoscute. SADOVEANU, O. I 539. Umerii înguști și slabi îi tremurau. POPA, V. 306. Spadă lungă și îngustă. ODOBESCU, S. III 74. 2. Subțire, svelt. E din nou tînărul înalt, spătos și cu mijlocul îngust. C. PETRESCU, A. 467. Simțea mînuțele-i calde și înguste în mîinile lui. EMINESCU, N. 37. 3. Fig. Care nu e (destul de) larg; strîmt, mic, limitat. Pe cînd era el tînăr, lumea-i părea îngustă. ALECSANDRI, P. A. 162. ♦ (Despre oameni și despre viața sau manifestările lor) Lipsit de orizont; mărginit, meschin. De ce mai lași iubirea ta bogată Să-ntîrzie în viața mea îngustă? CAZIMIR, L. U. 88. Dibaci, sub latele-i fireturi, Ascunde un talent îngust. CARAGIALE, O. III 119.

ÎNGUST ~stă (~ști, ~ste) 1) (în opoziție cu lat) Care are lățime mică; care nu este lat; strâmt. Stradă ~stă. Talie ~stă. 2) (despre persoane și despre manifestările lor) Care vădește lipsă de orizont; mărginit; limitat. Vederi ~ste. Interese ~ste.~ la minte prost. /<lat. angustus

îngust a. 1. care are (prea) puțină lățime: stofă îngustă; 2. fig. care are puțină capacitate: spirit îngust; 3. puțin întins: margini înguste. [Lat ANGUSTUS].

îngúst, -ă adj. (lat. angustus; sp. pg. angosto. V. anghilă). Strîmt, care are puțină lărgime: o cale, o scîndură, o panglică îngustă. Fig. Mărginit, prost: spirit îngust. Adv. În mod îngust, prost: a cugeta îngust.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

îngust adj. m., pl. înguști; f. îngustă, pl. înguste

îngust adj. m., pl. înguști; f. îngustă, pl. înguste

îngust adj. m., pl. înguști; f. sg. îngustă, pl. înguste

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNGUST adj. 1. mic, strâmt, (înv.) strâmtorat. (O intrare ~; un spațiu ~.) 2. mic. (Pălărie cu boruri ~.) 3. strâmt, strâns, (franțuzism) colant. (Pantaloni ~.) 4. v. subțire. *5. (fig.) v. mărginit.

ÎNGUST adj. 1. mic, strîmt, (înv.) strîmtorat. (O intrare ~; un spațiu ~.) 2. mic. (Pălărie cu boruri ~.) 3. strîmt, strîns, (franțuzism) colant. (Pantaloni ~.) 4. mic, subțire. (O talie ~.) 5.* (fig.) încuiat, limitat, mărginit, obtuz, opac, redus, (rar fig.) scurt. (O minte ~.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

îngust (îngustă), adj. – Care are lățime mică, strîmt. – Mr. ngustu, istr. ăngust. Lat. angŭstus (Pușcariu 860; Candrea-Dens., 863; REW 471; DAR), cf. alb. nguštë, sp. angosto.Der. îngusta, vb. (a strînge; a diminua), cf. mr. ngustu, alb. nguston, sp. (ens)angostar (după Pușcariu 861; Candrea-Dens., 864 și REW 467, direct din lat. angŭstāre); îngustime, s. f. (strîmtoare; zgîrcenie, calicie).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Ad augusta per angusta (lat. „La rezultate strălucite se ajunge pe căi înguste, trudnice”), cu alte cuvinte: orice victorie, orice succes, nu se obține decit prin luptă, prin strădanii, prin înfringerea piedicilor aflate în cale. În acest sens, marele scriitor francez Victor Hugo, în piesa sa Hernani (actul IV), a întrebuințat acest dicton latin ca deviză a conjuraților. (Vezi și expresia apropiată: Per aspera ad astra). FOL.

Intrare: îngust
îngust adjectiv
adjectiv (A6)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îngust
  • ‑ngust
  • îngustul
  • îngustu‑
  • ‑ngustul
  • ‑ngustu‑
  • îngustă
  • ‑ngustă
  • îngusta
  • ‑ngusta
plural
  • înguști
  • ‑nguști
  • înguștii
  • ‑nguștii
  • înguste
  • ‑nguste
  • îngustele
  • ‑ngustele
genitiv-dativ singular
  • îngust
  • ‑ngust
  • îngustului
  • ‑ngustului
  • înguste
  • ‑nguste
  • îngustei
  • ‑ngustei
plural
  • înguști
  • ‑nguști
  • înguștilor
  • ‑nguștilor
  • înguste
  • ‑nguste
  • îngustelor
  • ‑ngustelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

îngust, îngustăadjectiv

  • 1. Care are lățime mică (în raport cu lungimea). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    antonime: lat
    • format_quote Avea dinții strălucitori de albi și ochii veseli sub fruntea îngustă și părul scurt. DUMITRIU, N. 235. DLRLC
    • format_quote Drumeagurile înguste... erau numai de localnici și de călugări cunoscute. SADOVEANU, O. I 539. DLRLC
    • format_quote Umerii înguști și slabi îi tremurau. POPA, V. 306. DLRLC
    • format_quote Spadă lungă și îngustă. ODOBESCU, S. III 74. DLRLC
  • 2. Delicat, subțire, zvelt. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote E din nou tînărul înalt, spătos și cu mijlocul îngust. C. PETRESCU, A. 467. DLRLC
    • format_quote Simțea mînuțele-i calde și înguste în mîinile lui. EMINESCU, N. 37. DLRLC
  • 3. Limitat, mic, neîncăpător, strâmt. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Spațiu îngust. DEX '09 DEX '98
    • format_quote Pe cînd era el tînăr, lumea-i părea îngustă. ALECSANDRI, P. A. 162. DLRLC
    • 3.1. figurat (Despre oameni, despre viața sau manifestările oamenilor) Lipsit de orizont. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote De ce mai lași iubirea ta bogată Să-ntîrzie în viața mea îngustă? CAZIMIR, L. U. 88. DLRLC
      • format_quote Dibaci, sub latele-i fireturi, Ascunde un talent îngust. CARAGIALE, O. III 119. DLRLC
      • chat_bubble Îngust la minte = prost. NODEX
        sinonime: prost
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.