11 definiții pentru însemnare

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNSEMNARE, însemnări, s. f. Acțiunea de a însemna și rezultatul ei. ♦ (Concr.) Notă, mențiune scrisă. – V. însemna.

ÎNSEMNARE, însemnări, s. f. Acțiunea de a însemna și rezultatul ei. ♦ (Concr.) Notă, mențiune scrisă. – V. însemna.

însemnare sf [At: SCR. II, 163/5 / V: (reg) ~săm~ / Pl: ~nări / E: însemna] 1 Semnalare. 2 Purtare a unei semnificații Si: însemnat1 (2). 3 Aplicare a unui semn caracteristic pe ceva Si: însemnat1 (3), însemnătură (1). 4 Înfierare. 5 Delimitare. 6 (Rar) Exprimare a unui anumit sens de către un cuvânt Si: însemnat1 (6). 7 Menționare în scris a unui fapt Si: însemnat1 (7), însemnătură (5). 8 Notare. 9 (Înv) Aducere la cunoștință Si: însemnat1 (9), însemnătură (7). 10 Concentrare a atenției la ceva Si: însemnat1 (10). 11 Deținere a unei anumite importanțe Si: însemnat1 (11). 12 (Înv) Stabilire.

ÎNSEMNARE, însemnări, s. f. Acțiunea de a însemna și rezultatul ei. 1. Notare, înregistrare în scris. Cîte orașe am văzut și într-însele orice vrednic de însemnare lucru-am văzut. GOLESCU, Î. 17. 2. Marcare printr-un semn distinctiv. Însemnarea oilor. 3. Notă scrisă cu privire la un fapt, la un eveniment. Eminescu căpătase de la Pumnul însemnările de lecțiuni și le împrumuta și la colegi. CĂLINESCU, E. 71. [În 1852] Turgheniev își isprăvește însemnările vînătorești. SADOVEANU, E. 235. Însemnare a călătoriei ce am făcut eu, Constandin Golescu, coprinzătoare de cîte orașe am văzut. GOLESCU, Î. 17. 4. (Rar) Înțeles, semnificație, accepțiune, sens. Sunetul cuvintelor pronunțate îi deșteaptă în conștiință însemnarea lor. GHEREA, ST. CR. I 355.

ÎNSEMNARE ~ări f. 1) v. A ÎNSEMNA. 2) Ceea ce este însemnat undeva. /v. a însemna

însemnare f. 1. acțiunea de a însemna; 2. rezultatul ei: notă, observațiune, semnificațiune.

însemnáre f. Acțiunea de a însemna, notă. Înțeles, sens, semnificațiune: însemnarea unuĭ cuvînt.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

însemnare s. f., g.-d. art. însemnării; pl. însemnări

însemnare s. f., g.-d. art. însemnării; pl. însemnări

însemnare s. f., g.-d. art. însemnării; pl. însemnări

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNSEMNARE s. 1. marcare, marcat. (~ vitelor de tăiere.) 2. v. înregistrare. 3. (concr.) consemnare, mențiune, notație, notă, (înv.) izvod, semn. (O ~ răzleață pe marginea unui manuscris.) 4. v. indicație. 5. v. sens.

ÎNSEMNARE s. 1. marcare, marcat. (~ vitelor de tăiere.) 2. consemnare, înregistrare, înscriere, notare, notație, (înv.) notificare. (~ cheltuielilor zilnice.) 3. (concr.) consemnare, mențiune, notație, notă, (înv.) izvod, semn. (O ~ răzleață pe marginea unui manuscris.) 4. (concr.) indicație, mențiune, notă, notificare, notificație, observație, precizare, specificare, specificație. (Poartă următoarea ~...) 5. accepție, conținut, înțeles, semnificație, sens, valoare, (rar) semantică, semantism, (înv.) noimă, simț, tîlc. (~ unui cuvînt.)

Intrare: însemnare
însemnare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • însemnare
  • ‑nsemnare
  • însemnarea
  • ‑nsemnarea
plural
  • însemnări
  • ‑nsemnări
  • însemnările
  • ‑nsemnările
genitiv-dativ singular
  • însemnări
  • ‑nsemnări
  • însemnării
  • ‑nsemnării
plural
  • însemnări
  • ‑nsemnări
  • însemnărilor
  • ‑nsemnărilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

însemnare, însemnărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a însemna și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. Notare, înregistrare în scris. DLRLC
      • format_quote Cîte orașe am văzut și într-însele orice vrednic de însemnare lucru-am văzut. GOLESCU, Î. 17. DLRLC
    • 1.2. Marcare printr-un semn distinctiv. DLRLC
      sinonime: marcare
      • format_quote Însemnarea oilor. DLRLC
    • 1.3. concretizat Notă, mențiune scrisă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Eminescu căpătase de la Pumnul însemnările de lecțiuni și le împrumuta și la colegi. CĂLINESCU, E. 71. DLRLC
      • format_quote [În 1852] Turgheniev își isprăvește însemnările vînătorești. SADOVEANU, E. 235. DLRLC
      • format_quote Însemnare a călătoriei ce am făcut eu, Constandin Golescu, coprinzătoare de cîte orașe am văzut. GOLESCU, Î. 17. DLRLC
    • 1.4. rar Accepție, semnificație, sens, înțeles. DLRLC
      • format_quote Sunetul cuvintelor pronunțate îi deșteaptă în conștiință însemnarea lor. GHEREA, ST. CR. I 355. DLRLC
etimologie:
  • vezi însemna DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.