8 definiții pentru însuflețit

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNSUFLEȚIT, -Ă, însuflețiți, -te, adj. 1. Care trăiește; viu. 2. Plin de viață; animat, vioi. ♦ (Adverbial) În mod avântat, cu căldură. – V. însufleți.

ÎNSUFLEȚIT, -Ă, însuflețiți, -te, adj. 1. Care trăiește; viu. 2. Plin de viață; animat, vioi. ♦ (Adverbial) În mod avântat, cu căldură. – V. însufleți.

însuflețit, ~ă a [At: DOSOFTEI, V. S. 2 / V: ~țat / Pl: ~iți, ~e / E: însufleți] 1 a Viu. 2 a Plin de viață. 3 av În mod avântat. 4 av Cu căldură.

ÎNSUFLEȚIT, -Ă, însuflețiți, -te, adj. 1. Care trăiește, care este în viață; viu. Ia, am fost și eu, în lumea asta... o bucată de humă însuflețită, din Humulești. CREANGĂ, A. 71. 2. Plin de viață, animat, vioi. Vorbe însuflețite.Fața ei odată mută e acuma însuflețită. MACEDONSKI, O. I 85. ◊ Fig. Proeminentul reliev al însuflețitelor sale sculpturi. ODOBESCU, S. III 68. ♦ (Adverbial) Cu putere, cu energie. Tot mai însuflețit despică apa, ieșind din gura Dunărei. BART, S. M. 14.

însuflețit a. 1. care are suflet sau vieață: ființe însuflețite; 2. fig. îmbărbătat.

însuflețat, ~ă a vz însuflețit

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNSUFLEȚIT adj. 1. v. viu. 2. animat, înviorat, (reg.) învioșat. (Atmosferă ~.) 3. v. vivace. 4. v. intens. 5. v. animat. 6. v. entuziast.

ÎNSUFLEȚIT adj. 1. viu. (Ființe ~.) 2. înviorat, (reg.) învioșat. (Atmosferă ~.) 3. vioi, viu, vivace. (Tempo ~ de execuție a unei compoziții muzicale.) 4. febril, intens, încordat, viu. (Ritm ~ de muncă.) 5. animat, viu. (O discuție ~.) 6. avîntat, entuziasmat, entuziast, fervent, focos, înflăcărat, înfocat, pasionat, (livr.) ardent, (fig.) aprins, arzător, fierbinte, înaripat. (Cuvinte ~; un discurs ~.)

Însuflețit ≠ neînsuflețit, neanimat

Intrare: însuflețit
însuflețit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • însuflețit
  • ‑nsuflețit
  • însuflețitul
  • însuflețitu‑
  • ‑nsuflețitul
  • ‑nsuflețitu‑
  • însufleți
  • ‑nsufleți
  • însuflețita
  • ‑nsuflețita
plural
  • însuflețiți
  • ‑nsuflețiți
  • însuflețiții
  • ‑nsuflețiții
  • însuflețite
  • ‑nsuflețite
  • însuflețitele
  • ‑nsuflețitele
genitiv-dativ singular
  • însuflețit
  • ‑nsuflețit
  • însuflețitului
  • ‑nsuflețitului
  • însuflețite
  • ‑nsuflețite
  • însuflețitei
  • ‑nsuflețitei
plural
  • însuflețiți
  • ‑nsuflețiți
  • însuflețiților
  • ‑nsuflețiților
  • însuflețite
  • ‑nsuflețite
  • însuflețitelor
  • ‑nsuflețitelor
vocativ singular
plural
însuflețat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

însuflețit, însuflețiadjectiv

  • 1. Care trăiește. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ia, am fost și eu, în lumea asta... o bucată de humă însuflețită, din Humulești. CREANGĂ, A. 71. DLRLC
  • 2. Plin de viață. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Vorbe însuflețite. DLRLC
    • format_quote Fața ei odată mută e acuma însuflețită. MACEDONSKI, O. I 85. DLRLC
    • format_quote figurat Proeminentul reliev al însuflețitelor sale sculpturi. ODOBESCU, S. III 68. DLRLC
    • 2.1. (și) adverbial În mod avântat, cu căldură. DEX '09 DEX '98
      • diferențiere Cu putere, cu energie. DLRLC
        • format_quote Tot mai însuflețit despică apa, ieșind din gura Dunărei. BART, S. M. 14. DLRLC
etimologie:
  • vezi însufleți DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.