15 definiții pentru înveseli

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNVESELI, înveselesc, vb. IV. Refl. și tranz. A deveni sau a face să fie vesel, voios, bine dispus. ♦ Tranz. Fig. A face să fie mai puțin mohorât, întunecat, monoton; a însenina, a deschide, a lumina. – În + vesel.

ÎNVESELI, înveselesc, vb. IV. Refl. și tranz. A deveni sau a face să fie vesel, voios, bine dispus. ♦ Tranz. Fig. A face să fie mai puțin mohorât, întunecat, monoton; a însenina, a deschide, a lumina. – În + vesel.

înveseli [At: COD. VOR. 160/9 / Pzi: ~lesc / E: în- + vesel] 1-2 vtr (A face să fie sau) a deveni vesel Si: (îrg) a (se) învoioșa (1-2). 3-4 vtr A (se) bucura. 5 vr A avea bună dispoziție. 6 vr (Pex) A se ospăta. 7 vr (Pex) A petrece în veselie. 8-9 vt (Fig) A face să fie mai puțin (mohorât sau) monoton Si: a însenina, a lumina. 10 vr (Fig; d, cer) A se însenina.

ÎNVESELI, înveselesc, vb. IV. Refl. A deveni vesel, voios, bine dispus. Moldovenii, care învățaseră a cunoaște pe Movilă și urau domnia lui asupritoare și jugul totdeauna greu pentru Moldova... se înveseliră cu inima cînd le veni veste și făgăduieli de mîntuire de la Mihai-vodă. BĂLCESCU, O. II 183. Așa-i jocu romînesc Cu strigăt ardelenesc, Cînd l-auz mă-nveselesc! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 359. Ce-a fost veșted înverzește, Ce-i amar se îndulcește, Ce-i mîhnit se-nveselește. ALECSANDRI, P. P. 336. ◊ Intranz. (Popular) Ca garoafa cea frumoasă, Să trăiești, să-nveselești, Ca garoafa să-nflorești! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 108. ♦ Tranz. A face (pe cineva) să fie vesel, voios; a produce (cuiva) bună dispoziție, a distra. Știa să-nveselească pe un tovarăș oricît de posomorît. CARAGIALE, O. III 62. Într-acea carte și-ar găsi locul și întîmplări comice... și petrecerile zgomotoase, care înveselesc viața vînătorească. ODOBESCU, S. III 51. ♦ Tranz. Fig. A face să fie mai puțin mohorît, mai puțin monoton; a deschide. Ici și colo cîte un piersic sălbatic înveselea priveliștea cu crăngile sale de sorcovă roșie. D. ZAMFIRESCU, R. 82.

A ÎNVESELI ~esc tranz. A face să se înveselească; a distra. /în + vesel

A SE ÎNVESELI mă ~esc intranz. A deveni vesel; a se dispune. /în + vesel

înveselésc v. tr. (d. vesel orĭ vsl. veselitĭ). Fac vesel, bucur: era trist, dar s’a înveselit auzind buna veste. V. refl. Mă fac vesel, mă bucur: înveseliți-vă! V. veselesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

înveseli (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înveselesc, 3 sg. înveselește, imperf. 1 înveseleam; conj. prez. 1 sg. să înveselesc, 3 să înveselească

înveseli (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înveselesc, imperf. 3 sg. înveselea; conj. prez. 3 înveselească

înveseli vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înveselesc, imperf. 3 sg. înveselea; conj. prez. 3 sg. și pl. înveselească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNVESELI vb. 1. (pop.) a (se) veseli, (înv. și reg.) a (se) învoioșa, (reg.) a (se) îmbucura. (Vestea l-a ~.) 2. v. distra.

ÎNVESELI vb. 1. (pop.) a (se) veseli, (înv. și reg.) a (se) învoioșa, (reg.) a (se) îmbucura. (Vestea l-a ~.) 2. a se amuza, a se desfăta, a se dispune, a se distra, a petrece, a rîde, a se veseli, (înv.) a se distrage, a se eglendisi, a libovi. (Ne-am ~ copios pe socoteala lui.)

A se înveseli ≠ a se indispune

A (se) înveseli ≠ a (se) întrista, a (se) mâhni, a (se) posomorî, a (se) scârbi

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BONUM VINUM LAETIFICAT COR HOMINIS (lat.) vinul bun înveselește inima omului – „Eclesiastul”, 40, 20.

Intrare: înveseli
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înveseli
  • ‑nveseli
  • înveselire
  • ‑nveselire
  • înveselit
  • ‑nveselit
  • înveselitu‑
  • ‑nveselitu‑
  • înveselind
  • ‑nveselind
  • înveselindu‑
  • ‑nveselindu‑
singular plural
  • înveselește
  • ‑nveselește
  • înveseliți
  • ‑nveseliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înveselesc
  • ‑nveselesc
(să)
  • înveselesc
  • ‑nveselesc
  • înveseleam
  • ‑nveseleam
  • înveselii
  • ‑nveselii
  • înveselisem
  • ‑nveselisem
a II-a (tu)
  • înveselești
  • ‑nveselești
(să)
  • înveselești
  • ‑nveselești
  • înveseleai
  • ‑nveseleai
  • înveseliși
  • ‑nveseliși
  • înveseliseși
  • ‑nveseliseși
a III-a (el, ea)
  • înveselește
  • ‑nveselește
(să)
  • înveselească
  • ‑nveselească
  • înveselea
  • ‑nveselea
  • înveseli
  • ‑nveseli
  • înveselise
  • ‑nveselise
plural I (noi)
  • înveselim
  • ‑nveselim
(să)
  • înveselim
  • ‑nveselim
  • înveseleam
  • ‑nveseleam
  • înveselirăm
  • ‑nveselirăm
  • înveseliserăm
  • ‑nveseliserăm
  • înveselisem
  • ‑nveselisem
a II-a (voi)
  • înveseliți
  • ‑nveseliți
(să)
  • înveseliți
  • ‑nveseliți
  • înveseleați
  • ‑nveseleați
  • înveselirăți
  • ‑nveselirăți
  • înveseliserăți
  • ‑nveseliserăți
  • înveseliseți
  • ‑nveseliseți
a III-a (ei, ele)
  • înveselesc
  • ‑nveselesc
(să)
  • înveselească
  • ‑nveselească
  • înveseleau
  • ‑nveseleau
  • înveseli
  • ‑nveseli
  • înveseliseră
  • ‑nveseliseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înveseli, înveselescverb

  • 1. A deveni sau a face să fie vesel, voios, bine dispus. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Moldovenii, care învățaseră a cunoaște pe Movilă și urau domnia lui asupritoare și jugul totdeauna greu pentru Moldova... se înveseliră cu inima cînd le veni veste și făgăduieli de mîntuire de la Mihai-vodă. BĂLCESCU, O. II 183. DLRLC
    • format_quote Așa-i jocu romînesc Cu strigăt ardelenesc, Cînd l-auz mă-nveselesc! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 359. DLRLC
    • format_quote Ce-a fost veșted înverzește, Ce-i amar se îndulcește, Ce-i mîhnit se-nveselește. ALECSANDRI, P. P. 336. DLRLC
    • format_quote intranzitiv popular Ca garoafa cea frumoasă, Să trăiești, să-nveselești, Ca garoafa să-nflorești! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 108. DLRLC
    • format_quote Știa să-nveselească pe un tovarăș oricît de posomorît. CARAGIALE, O. III 62. DLRLC
    • format_quote Într-acea carte și-ar găsi locul și întîmplări comice... și petrecerile zgomotoase, care înveselesc viața vînătorească. ODOBESCU, S. III 51. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv figurat A face să fie mai puțin mohorât, întunecat, monoton. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Ici și colo cîte un piersic sălbatic înveselea priveliștea cu crăngile sale de sorcovă roșie. D. ZAMFIRESCU, R. 82. DLRLC
etimologie:
  • În + vesel DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.