ÎMPĂNÁT, -Ă, împănați, -te, adj. 1. (Despre păsări) Acoperit cu pene. ♦ (Înv.; despre săgeți) Căreia i s-a fixat o pană de pasăre în capătul neascuțit pentru a putea zbura mai ușor la lansare; care este prevăzut cu o pană. ♦ (Reg.) Împodobit cu flori, plin cu flori. 2. (Despre locuri, terenuri etc.) Plin, înțesat, împânzit. 3. (Despre carne sau despre unele legume) În care s-au introdus bucăți de usturoi, de slănină etc. 4. (Rar; despre obiecte sau unelte formate din bucăți) Înțepenit, fixat cu o pană de lemn sau de metal. [Var.: (Înv.) împenát, -ă adj.] – V. împăna.

împănat, ~ă a [At: DOSOFTEI, V. S. 65/24 / Pl: ~ați, ~e / E: împăna] 1 (D. păsări) Acoperit cu pene. 2 (Înv; d. săgeți) Căreia i s-a fixat o pană de pasăre în capătul neascuțit pentru a putea zbura mai ușor la lansare. 3 Care este prevăzut cu o pană. 4 (Reg) Împodobit cu flori. 5 Plin de flori. 6 (D. un loc, un teren etc.) Înțesat. 7 (D. carne sau d. unele legume) În care s-au introdus bucăți de usturoi, de slănină etc. 8 (Teh; d. piese sau unelte fonnate din bucăți) Înțepenit, fixat cu o pană de lemn sau de metal, pentru a-i reduce jocul.

ÎMPĂNÁT, -Ă, împănați, -te, adj. 1. (Despre păsări) Acoperit cu pene. ♦ (Înv.; despre săgeți) Căreia i s-a fixat o pană de pasăre în capătul neascuțit pentru a putea zbura mai ușor la lansare; care este prevăzut cu o pană. ♦ (Reg.) Împodobit cu flori, plin cu flori. 2. (Despre un loc, un teren etc.) Plin, înțesat, împânzit. 3. (Despre carne sau despre unele legume) În care s-au introdus bucăți de usturoi, de slănină etc. 4. (Rar; despre obiecte sau unelte formate din bucăți) Înțepenit, fixat cu o pană de lemn sau de metal. [Var.: (Înv.) împenát, -ă adj.] – V. împăna.

ÎMPĂNÁT, -Ă, împănați, -te, adj. 1. (Despre carne sau legume) Crestat și umplut cu bucăți de slănină, de usturoi, de ceapă etc. Vinete împănate. 2. (Despre un loc, un teren etc.) Plin, înțesat, împînzit (cu oameni). 3. (Despre păsări) Acoperit cu pene. Parcă-i buha împănată. BIBICESCU, P. P. 184. Am o pasăre-mpănată Și pe apă lăsată (Moara). GOROVEI, C. 231. (Și în forma împenat) Vînatul împenat asupra căruia m-am întins. ODOBESCU, S. III 37. ♦ (Învechit, despre săgeți) Prevăzut cu o pană, ca să zboare mai iute. (Atestat în forma împenat) Pe cine amenință [Diana] cu darda împenată ce ea atinge cu degetele-i delicate? ODOBESCU, S. III 55. ♦ Împodobit cu pene, cu flori sau, p. ext., cu alte podoabe. Un colac frumos... Împănat și-mpodobit. TEODORESCU, P. P. 180. Mîndru-i codru și-nfrunzit, Nu-i nădejde de venit; Mîndru-i codru și-mpănat, Nu-i nădejde de-nturnat! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 129. 4. (Rar, despre obiecte sau unelte încheiate din bucăți) Împreunat cu ajutorul unei pene. – Variantă: (învechit) împenát, -ă adj.

ÎMPĂNÁT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A ÎMPĂNA. 2) (despre păsări) Care este acoperit cu pene. 3) înv. (despre săgeți) Care are o pană de pasăre pentru a zbura mai bine. 4) fig. Care este împodobit cu pene colorate sau cu flori. Coif ~. /v. a împăna

împănat a. provăzut cu pene: vânat împănat. OD.

împănat a. 1. garnisit cu slănină: friptură împănată; 2. fig. plin în tot locul: ferestrele erau împănate cu femeile Curții CR.

împănuit, ~ă a vz împănat

ÎMPĂNÁT adj. v. împânzit, înțesat, plin, ticsit.

împănat adj. v. ÎMPÎNZIT. ÎNȚESAT. PLIN. TICSIT.

împănat, -ă, împănați, -te adj. lovit / împuns / spintecat cu cuțitul.