25 de definiții pentru împodobire

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎMPODOBÍRE, împodobiri, s. f. Acțiunea de a (se) împodobi; decorare, înfrumusețare; (concr.) podoabă, ornament. – V. împodobi.

ÎMPODOBÍRE, împodobiri, s. f. Acțiunea de a (se) împodobi; decorare, înfrumusețare; (concr.) podoabă, ornament. – V. împodobi.

împodobire sf [At: (a. 1775) URICARIUL I, 198 / Pl: ~ri / E: împodobi] 1 Decoare. 2 (Ccr) Podoabă. 3 Înfrumusețare. 4 (Fig) Progres.

ÎMPODOBÍRE, împodobiri, s. f. Acțiunea de a (se) împodobi; decorare, înfrumusețare; (concretizat) podoabă, ornament. Roșii, ca o lună nouă, Ai tu hainele subțiri, Lungi și fără-mpodobiri. COȘBUC, P. I 218. Altă-mpodobire pe frunte n-aș vrea. ALECSANDRI, P. II 30.

ÎMPODOBÍ, împodobesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) găti, a(-și) pune podoabe. ♦ Tranz. A garnisi, a orna. ♦ Tranz. Fig. (Rar) A da culoare, relief (prin adăugarea unei podoabe); a agrementa. – În + podoabă.

ÎMPODOBÍ, împodobesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) găti, a(-și) pune podoabe. ♦ Tranz. A garnisi, a orna. ♦ Tranz. Fig. (Rar) A da culoare, relief (prin adăugarea unei podoabe); a agrementa. – În + podoabă.

împodobi [At: VARLAAM, C. 322 / V: (cscj) ~ba / Pzi: ~besc / E: în- + podoabă] 1-2 vtr A (se) găti. 3 vr (Îe) A (se) ~ la părțile ascunse A-i crește părul la organele genitale. 4 vt (Fig; rar) A da culoare, relief prin adăugarea unei podoabe Si: a agrementa, a împistri (3), a împistrici (4). 5 vt (înv) A învrednici. 6 vt A orna. 7-8 vtr (Fig) A (se) înzestra.

ÎMPODOBÍ, împodobesc, vb. IV. Tranz. A găti (cu podoabe), a decora, a ornamenta; a înfrumuseța. Iar de-aici, din zarea culmii, Șir de dealuri eu privesc; Culmea lor o-mpodobesc, Ca și tine, ulmii. COȘBUC, P. I 260. Aceleași cadre-mpodobesc pereții, Din rame, cată lung și trist la mine. VLAHUȚĂ, O. A. 81. Iară împăratul puse de împodobi palaturile și cetatea cît se putu mai frumos, ca să-și primească nurorile. ISPIRESCU, L. 36. Vrînd ca să-l împodobească, Un zurgălău la gît țăranul i-a legat. DONICI, F. 44. (Fig.) Alecsandri stigmatiza ignoranța prin «Iorgu de la Sadagura», cea întîi verigă a acestei prețioase salbe de bucăți teatrale cu care el împodobi scena noastră. NEGRUZZI, S. I 334. ◊ Refl. Zoe deschise garderobul său, alese o rochie de catifea neagră... se-mbrăcă împodobindu-se ca pentru o sărbătoare. NEGRUZZI, S. I 27. Să știu, bade, că vii, Frumos m-aș împodobi Și-nainte ți-aș ieși. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 115. (Fig.) Cu senin și cu lumină ziua se împodobește. BELDICEANU, P. 53. Care alta se împodobește în zilele de vară cu flori mai frumoase, cu grîne mai bogate? RUSSO, O. 41.[1] – Variantă: podobí (MARIAN, O. II 267) vb. IV. modificată

  1. Continuarea definiției a fost mutată la adjectivul împodobit. — gall

A ÎMPODOBÍ ~ésc tranz. 1) (lucruri sau persoane) A face să devină (mai) frumos, adăugând podoabe; a înfrumuseța. ~ fațada unei clădiri. 2) (persoane) A înzestra cu calități fizice, psihice sau morale. /în + podoabă

împodobì v. a înfrumuseța cu podoabe: a găti frumos.

împodobésc v. tr. (d. podobesc). Ornez, pun podoabe. – Vechĭ și po-.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

împodobire s. f., g.-d. art. împodobirii; pl. împodobiri

împodobíre s. f., g.-d. art. împodobírii; pl. împodobíri

împodobi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. împodobesc, imperf. 3 sg. împodobea; conj. prez. 3 împodobească

împodobí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. împodobésc, imperf. 3 sg. împodobeá; conj. prez. 3 sg. și pl. împodobeáscă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎMPODOBÍRE s. 1. decorare, decorație, gătire, înfrumusețare, ornamentare, ornare, pavoazare. (~ unei clădiri.) 2. v. garnisire.

ÎMPODOBÍRE s. v. decor, decorație, ornament, ornamentație, podoabă.

împodobire s. v. DECOR. DECORAȚIE. ORNAMENT. ORNAMENTAȚIE. PODOABĂ.

ÎMPODOBIRE s. 1. decorare, decorație, gătire, înfrumusețare, ornamentare, ornare, pavoazare. (~ unei clădiri.) 2. garnisire, ornamentare, ornare. (~ unei rochii cu...)

ÎMPODOBÍ vb. v. dota, înzestra.

ÎMPODOBÍ vb. 1. a decora, a găti, a înfrumuseța, a orna, a ornamenta, a pavoaza. (~ fațada unei clădiri.) 2. a înfrumuseța, a orna, (rar) a agrementa, (reg.) a înfrumoșa. (A ~ un parc.) 3. v. garnisi. 4. v. găti.

ÎMPODOBI vb. 1. a decora, a găti, a înfrumuseța, a orna, a ornamenta, a pavoaza. (~ fațada unei clădiri.) 2. a înfrumuseța, a orna, (rar) a agrementa, (reg.) a înfrumoșa. (A ~ un parc.) 3. a garnisi, a orna, a ornamenta. (A ~ o rochie cu...) 4. a (se) aranja, a (se) dichisi, a (se) ferchezui, a (se) găti, a (se) spilcui, (pop. și fam. depr.) a (se) sclivisi, (pop.) a (se) drege, a (se) moța, (înv. și reg.) a (se) muchilipsi, a (se) podobi, a (se) tocmi, (reg.) a (se) cîștiga, (prin Transilv. și Maram.) a (se) pădăi, (prin Mold.) a (se) puțui, (prin Transilv. și Mold.) a (se) puțului, (Ban.) a (se) schili, (înv.) a (se) stoli, a (se) stolisi, (arg.) a (se) șucări. (Ce te-ai ~ așa?)

A se împodobi ≠ a se dezgăti

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ÎMPODOBIRE. Subst. Împodobire, înfrumusețare; găteală, gătire, dichiseală (pop. și fam.), dichisire (pop. și fam.); înzorzonare, împopoțonare, înțoțonat (rar); decorare, ornamentare, ornamentație, ornare, garnisire (fam.), pavoazare. Brodat, broderie, brodare, cusătură. Podoabă, ornament, decor; găteală, zorzoane. Arta ornamentației, ornamentică; arte decorative. Decorator. Adj. Împodobit, podobit (înv. și reg.), înfrumusețat; gătit, dichisit (pop. și fam.); înzorzonat, zorzonat (pop.); împopoțonat, împopoțat, înțoțonat (rar), împoponat (rar); decorat, ornamentat, ornat, înflorat. Brodat, rîurat, ciucurat (rar); dantelat. Decorativ, ornamental, de ornament, ornant. Vb. A împodobi, a podobi (înv. și reg.), a înfrumuseța, a înflori, a găti; a înzorzona, a pune zorzoane; a împopoțona, a împopoța (reg.), a păpuși (înv.). A se împodobi, a se podobi (înv. și reg.), a-și pune podoabe, a se înfrumuseța, a se înfrumoșa (reg.); a se găti, a se dichisi (pop. și fam.); a se înzorzona, a-și pune zorzoane, a se împopoțona, a se împopoța (reg.), a se înțoțona (rar). A decora, a ornamenta, a orna, a garnisi (fam.), a pavoaza. A broda, a rîura, a coase. V. bijuterie, frumusețe, îmbrăcare, lux, modă, podoabă.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

împodobi, împodobesc v. t. (intl.) a condamna la închisoare.

Intrare: împodobire
împodobire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • împodobire
  • ‑mpodobire
  • împodobirea
  • ‑mpodobirea
plural
  • împodobiri
  • ‑mpodobiri
  • împodobirile
  • ‑mpodobirile
genitiv-dativ singular
  • împodobiri
  • ‑mpodobiri
  • împodobirii
  • ‑mpodobirii
plural
  • împodobiri
  • ‑mpodobiri
  • împodobirilor
  • ‑mpodobirilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

împodobi, împodobescverb

  • 1. A (se) găti, a(-și) pune podoabe. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Vrînd ca să-l împodobească, Un zurgălău la gît țăranul i-a legat. DONICI, F. 44. DLRLC
    • format_quote Zoe deschise garderobul său, alese o rochie de catifea neagră... se-mbrăcă împodobindu-se ca pentru o sărbătoare. NEGRUZZI, S. I 27. DLRLC
    • format_quote Să știu, bade, că vii, Frumos m-aș împodobi Și-nainte ți-aș ieși. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 115. DLRLC
    • format_quote figurat Cu senin și cu lumină ziua se împodobește. BELDICEANU, P. 53. DLRLC
    • format_quote figurat Care alta se împodobește în zilele de vară cu flori mai frumoase, cu grîne mai bogate? RUSSO, O. 41. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv Decora, garnisi, orna. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Iar de-aici, din zarea culmii, Șir de dealuri eu privesc; Culmea lor o-mpodobesc, Ca și tine, ulmii. COȘBUC, P. I 260. DLRLC
      • format_quote Aceleași cadre-mpodobesc pereții, Din rame, cată lung și trist la mine. VLAHUȚĂ, O. A. 81. DLRLC
      • format_quote Iară împăratul puse de împodobi palaturile și cetatea cît se putu mai frumos, ca să-și primească nurorile. ISPIRESCU, L. 36. DLRLC
      • format_quote figurat Alecsandri stigmatiza ignoranța prin «Iorgu de la Sadagura», cea întîi verigă a acestei prețioase salbe de bucăți teatrale cu care el împodobi scena noastră. NEGRUZZI, S. I 334. DLRLC
    • 1.2. tranzitiv figurat rar A da culoare, relief (prin adăugarea unei podoabe). DEX '09 DEX '98
      sinonime: agrementa
etimologie:
  • În + podoabă DEX '98 DEX '09

împodobire, împodobirisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi împodobi DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.